Cursa pentru conducerea ONU: marile puteri, blocate într-un impas decisiv
Mandatul lui Antonio Guterres în fruntea ONU se încheie pe 31 decembrie Foto: EPA/EFE
Mandatul actualului secretar general, António Guterres, expiră pe 31 decembrie 2026, urmând ca persoana aleasă să preia frâiele organizației mondiale începând din ianuarie 2027. Deși procedurile sunt în plină desfășurare, cele trei runde de vot informal desfășurate cu ușile închise în Consiliul de Securitate nu au adus claritatea dorită, relatează The Guardian.
Fostul vicepreședinte al statului Costa Rica, Rebeca Grynspan, care conduce în prezent Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare, a revenit pe prima poziție în cel mai recent scrutin. Ea a adunat nouă voturi de tip „încurajare”, dar a primit și cinci opinii de „descurajare”, semn că drumul său spre o majoritate confortabilă este presărat cu obstacole.
Evoluția votului arată o cursă extrem de fluidă. Grynspan deschisese seria în iulie cu zece susțineri, pentru ca în august să coboare la șapte voturi favorabile. Această oscilație i-a permis reprezentantei Guyanei, Carolyn Rodrigues-Birkett, să treacă temporar în frunte cu opt voturi. În cel de-al treilea tur, Rodrigues-Birkett a păstrat cele opt voturi pozitive, însă respingerile la adresa ei s-au dublat, ajungând de la trei la șase. O altă pretendentă rămasă cu șanse este María Fernanda Espinosa din Ecuador.
După ce la ultimul vot secret a adunat o singură opțiune favorabilă, fostul președinte chilian Michelle Bachelet a decis să se retragă din competiție. În acest moment, tabloul oficial numără șapte aspiranți: Rebeca Grynspan, Carolyn Rodrigues-Birkett, María Fernanda Espinosa, Rafael Mariano Grossi, Macky Sall, Olara Otunnu și Ivonne A-Baki.
Mecanismul din culise și spectrul dreptului de veto
Pentru a ajunge pe masa Adunării Generale cu o propunere oficială, un pretendent trebuie să întrunească susținerea a cel puțin 9 dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate. Condiția crucială este însă lipsa oricărei opoziții din partea membrilor permanenți: Statele Unite, China, Rusia, Marea Britanie și Franța.
Această arhitectură instituțională face ca simpla acumulare de voturi favorabile să fie insuficientă dacă intervine un veto. În fazele viitoare ale selecției, buletinele marilor puteri vor deveni distincte, oferind indicii clare despre eventualele blocaje de netrecut.
Din acest motiv, negocierile subterane dintre Washington și Beijing capătă o greutate covârșitoare. Potrivit publicației britanice, deznodământul va depinde în mod direct de capacitatea administrației americane și a conducerii chineze de a conveni asupra unei figuri de compromis pe care ambele capitale să o poată accepta sau măcar tolera.
Varianta unor intrări surpriză pe ultima sută de metri
Blocajul actual alimentează discuțiile diplomatice despre nume noi care ar putea fi aduse în arenă. Printre figurile menționate neoficial se află ministrul de stat din Emiratele Arabe Unite și fost ambasador la ONU, Lana Nusseibeh, dar și Sigrid Kaag, fost subsecretar general al organizației și politician olandez de centru. Kaag a gestionat asistența umanitară și reconstrucția în Fâșia Gaza, iar ulterior s-a alăturat consiliului consultativ pentru pace asociat lui Donald Trump.
Pe lista ipotezelor de culise au fost evocați președintele din Kazahstan, Kassîm-Jomart Tokaiev, fostul premier al Ungariei Viktor Orbán și Vuk Jeremić, care a condus în trecut Adunarea Generală a ONU. Niciunul dintre aceștia nu a confirmat însă intenția de a intra oficial în competiție.
O apariție neașteptată în afara calendarului prestabilit ar putea stârni totuși critici dure din partea statelor care cer transparență și predictibilitate în procesul de selecție.
Presiunea istorică: o primă femeie la cârma Națiunilor Unite
În cei peste opt decenii de existență ai organizației, nicio femeie nu a deținut mandatul de secretar general. Dezechilibrul de gen și reprezentarea regională deficitară au fost semnalate inclusiv la summitul BRICS de luna aceasta.
Pentru a asigura o mai mare deschidere, actuala procedură, supervizată de președinta Adunării Generale, Annalena Baerbock, a inclus audieri publice în fața statelor membre și a societății civile.
Dincolo de profilul viitorului lider, Națiunile Unite traversează un moment critic, fiind supuse unor constrângeri bugetare severe și unor măsuri drastice de reducere a cheltuielilor. În paralel, eficiența instituției în soluționarea conflictelor globale și a marilor rivalități internaționale este intens contestată.
Chiar și în aceste condiții, încrederea cetățenilor în instituție rămâne remarcabilă. Un sondaj GeoPoll realizat recent pentru UN Foundation arată că 60% dintre respondenți au încredere în capacitatea ONU de a le rezolva problemele fundamentale, deși 85% recunosc că nu cunosc aproape nimic despre mecanismul prin care este ales cel mai înalt funcționar al diplomației mondiale.
Explorează subiectele:
