CUTREMUR/DNA face PUBLICĂ adresa către CCR pe ABUZUL ÎN SERVICIU! Chiar atât de GRAVĂ E SITUAȚIA?

Procurorii anticorupţie au trimis Curţii Constituţionale a României o jurisprudenţă a DNA şi instanţelor judecătoreşti, din perioada 2006 - 2016 (cauze relevante) referitoare la abuzul în serviciu. Potrivit acesteia, DNA a trimis în judecată 241 de dosare de abuz în serviciu şi 1471 de persoane.

Procurorii DNA au făcut această jurisprudenţă la solicitarea Curţii Constituţionale a României. Procurorii au trimis şi mai multe aspecte de practică a Curţii Constituţionale referitor la excepţiile invocate pe marginea sintagmelor din conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu.

Excepţia Alinei Bica

Curtea Constituţională a amânat pentru 15 iunie discutarea excepţiei invocate de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, privind infracţiunea de abuz în serviciu. Bica a reclamat că infracţiunea, care se pedepseşte cu 15 ani de închisoare, e definită prea vag în Codul Penal. Ea a acuzat că prevederile sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcţionar public să-şi regleze comportamentul astfel încât să nu rişte sancţiuni penale. Demersul procuroarei la Curtea Constituţională, din martie 2016, a fost urmat de o avalanşă de solicitări similare.

O eventuală admitere a acesteia ar avea consecinţe foarte grave: sute de inculpaţi, printre care nume grele, precum Elena Udrea, Gabriel Oprea sau Nicuşor Constantinescu, ar scăpa de acuzaţiile de corupţie, iar procesele penale ar fi închise. Cel mai recent nume de VIP trimis ieri în judecată pentru abuz în serviciu este fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Edilul este acuzat, alături de alţi trei funcţionari din subordine, că a încălcat legea atunci când a semnat autorizaţia de funcţionare a clubului „Colectiv”.

Documentul făcut public de DNA:

Referitor la solicitarea Curții Constituționale a României privind jurisprudența Direcției Naționale Anticorupție și a instanțelor judecătorești, din perioada 2006 - 2016 (cauze relevante) referitoare la abuzul în serviciu, instituția a transmis un răspuns care conține analiza hotărârilor judecătorești pronunțate în dosare ale D.N.A. și aspecte de practică a Curții Constituționale referitor la excepțiile invocate pe marginea sintagmelor din conținutul infracțiunii de abuz în serviciu. Astfel,

I. Excepțiile de neconstituționalitate au fost supuse, de-a lungul timpului, în mod repetat, controlului de constituționalitate cu privire la noțiunile de:
- vătămare a drepturilor sau intereselor legitime
- îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu
- folosul necuvenit
și au fost considerate constituționale.

Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat pe de o parte că reglementările privitoare la noțiuni nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a constatat că „previzibilitatea legii ține de conținutul textului în discuție, de domeniul de aplicare, de destinatar și presupune ca persoana în cauză să recurgă chiar la sfaturi lămuritoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de un subiect activ calificat, de un profesionist care trebuie să dea dovadă de prudență în exercițiul profesiei sale”.

Curtea Constituțională a statuat în mod constant în analiza de constituționalitate a dispozițiilor abuzului în serviciu că „previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calități în virtutea căreia este obligat să-și modeleze conduita. Prin urmare, faptul că prevederile legale ce reglementează se aplică tuturor persoanelor care exercită atribuții de control, potrivit legii, are indubitabil un înțeles univoc, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinți caracterul constituțional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora”.

Având în vedere că, legea în sine are caracter de generalitate, Curtea Constituțională a statuat că „împrejurările în care se comite o faptă antisocială și încadrarea acesteia într-o infracțiune ori alta nu este atributul instanței de contencios constituțional, fiind de competența exclusivă a judecătorului de drept comun să interpreteze și să aplice legea”.

De altfel, sfera de definire a noțiunilor de „act”, „nu îndeplinește”, „îndeplinește în mod defectuos” și „folos necuvenit” nu aparține Constituției, ci legiuitorului care a făcut-o și o face prin Codul Penal, ca lege organică. Tot de competența exclusivă a legiuitorului ține și stabilirea infracțiunilor săvârșite de funcționari publici și funcționari, așa cum este cazul infracțiunilor de serviciu, sau în legătură cu serviciul. Legiuitorul a stabilit împrejurările care pot intra în conținutul constitutiv al acestora, iar împrejurările în care se comite o faptă antisocială și încadrarea juridică într-o infracțiune sau alta nu reprezintă atributul Curții Constituționale. Prin urmare, judecătorul este acela care interpretează și aplică legea.

II. La rândul lor, hotărârile judecătorești referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu pentru perioada 2006 – 2016 urmăresc o jurisprudență națională constantă.

Conform Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), hotărârile judecătorești definitive echivalează cu o lege, dacă există o jurisprudență constantă o perioadă mare de timp.

Prin urmare, previzibilitatea legii care reglementează infracțiunea de abuz în serviciu este asigurată, deoarece o persoană poate să prevadă în măsură rezonabilă consecințele unui act de conduită prin raportare la activitatea și funcțiile exercitate, fapt ce rezultă din jurisprudența instanțelor pe acest domeniu.

Câteva exemple de jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cauzele trimise în judecată de Direcția Națională Anticorupție:

Înalta Curte de Casație și Justiție a avut în vedere că acuzația constând în încălcarea, de către inculpați, a obligațiilor legale, din ordinele și instrucțiunile de la nivelul ministrului Apărării Naționale care interziceau repartizarea, vânzarea, cumpărarea locuinței de serviciu în regim subvenționat de către persoanele care au deținut sau dețin în proprietate ele sau soțul, soția ori copilul aflați în întreținere o locuință proprietate personală reprezintă abuz în serviciu. Actul defectuos a constat în depunerea de rapoarte documente, declarații necorespunzătoare adevărului și neverificarea îndeplinirii condițiilor, de către cei care aveau această sarcină de serviciu.

Analizând ce presupune îndeplinirea în mod defectuos a unui act, instanța supremă a reținut că prin această activitate infracțională se înțelege efectuarea unei operații altfel decât trebuia efectuată sau efectuarea unei operații în mod discreționar.

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a reținut că actul prin care inculpații au avizat proiectul Programului de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare pentru perioada 1997-2000 fără o justificare a nevoilor operative ale forțelor sistemului național de apărare și actul prin care au aprobat schimbul de terenuri care aparțin domeniului public întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu în formă calificată, indiferent dacă inculpații aveau sau nu cunoștințele juridice necesare. I.C.C.J. a reținut că inculpații aveau obligația de a analiza operațiunile de schimb pe care le-au aprobat, din perspectiva necesității, oportunității și legalității respectivelor operațiuni.

De asemenea în jurisprudență s-a reținut că actul prin care inculpata le cerea studenților să cumpere cărțile de anatomie scrise de ea și editate în afara cadrului universitar (achiziționarea fiind condiție pentru a fi acceptați să se prezinte la examen pentru promovare) reprezintă un act abuziv. S-a reținut că acest act este abuziv deoarece evaluarea cunoștințelor studenților nu avea loc conform pregătirii ci, conform impunerii dată de puterea sa discreționară în raport cu studenții, aceasta fiind contrară îndatoririlor de serviciu rezultate din dispozițiile legii învățământului și Chartei Universității.

Sub același aspect, actele inculpatului, fost procuror de caz, care nu a dispus măsurile legale pentru restituirea sumelor de bani ce îi fuseseră predate de făptuitori, ci le-a cheltuit în interes propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu deoarece neîndeplinirea obligației legale prevăzută de Codul de procedură penală constituie conduită abuzivă, inculpatul având reprezentarea că dorea să obțină suma de bani pentru a o cheltui personal.

Acuzația reținută pentru inculpații care, în calitate de membrii ai guvernului, au inițiat și avizat proiectul unei H.G. consfințind astfel definitiv trecerea imobilului, proprietate publică a statului, în domeniul privat al statului, pentru obținerea unui avantaj patrimonial, în favoarea unei societăți comerciale, reprezintă, în accepțiunea ICCJ, abuz în serviciu.

Jurisprudența Curților de Apel, inclusiv a Curții Militare de Apel în cauzele trimise în judecată de Direcția Națională Anticorupție:

Folosirea de militari angajați cu contract la unitatea militară de către comandanat, în timpul programului de lucru, în interesul lui personal întrunește elementele constitutive ale abuzului in serviciu, deoarece actul de dispoziție este contrar ordinelor de zi pe unitate care prevedeau expres activitățile pe care trebuia să le execute militarii.
În același sens și cu aceleași argumente s-a pronunțat Curtea de Apel Militară reținând vinovăția inculpatului, comandant al unei unități militare, care a folosit abuziv militari angajați cu contract și personal civil pentru renovarea unor imobile aparținând lui, părinților și socrilor, timp în care lucrătorii au figurat fictiv în actele de pontaj la serviciu pontați la ordinul său.

Acuzația adusă inculpaților care, în îndeplinirea funcțiilor publice de referent contabil, consilier economic, funcționar public la Parchetul, și-au încălcat cu intenție atribuțiile de serviciu prevăzute în dispozițiile legale generale, speciale și fișa postului. și au întocmit documente de ordonanțare la plată pentru aprovizionări fictive înregistrate în contabilitate drept cheltuieli nereale, fără respectarea execuției bugetare reprezintă abuz în serviciu.

Ca abuz în serviciu a fost reținută și fapta lucrătorului vamal de a nu efectua un control vamal efectiv deoarece a încălcat obligația de serviciu de a consemna în registru de control exact activitățile desfășurate.

În sarcina comisiilor de evaluare a ofertelor constituite la nivelul unui spital de
adjudecare și recepție, prin care se atesta în mod nereal executarea unor lucrări de reparații și întocmirea facturii fiscale de plată fără a exista un contract de prestări servicii, s-a reținut infracțiunea de abuz de serviciu.

Statistic, situația cauzelor ce au avut ca obiect și infracțiunea de abuz în serviciu, în intervalul de referință, se prezintă astfel, conform tabelului de mai jos:

2006- 7 cauze trimise în judecată, 14 inculpaţi;

2007- 5 cauze trimise în judecată, 17 inculpaţi;

2008- 6 cauze trimise în judecată, 14 inculpaţi;

2009- 12 cauze trimise în judecată, 21inculpaţi;

2010- 9 cauze trimise în judecată, 21 inculpaţi;

2011- 20 cauze trimise în judecată, 62 inculpaţi;

2012- 35 cauze trimise în judecată, 399 inculpaţi;

2013- 38 cauze trimise în judecată, 274 inculpaţi, 164 inculpaţi condamnaţi;

2014- 43 cauze trimise în judecată, 267 inculpaţi, 151 inculpaţi condamnaţi; 2015- 46 cauze trimise în judecată, 313 inculpaţi, 213 inculpaţi condamnaţi;

2016- (până la 15 mai) – 20 cauze trimise în judecată, 69 inculpaţi, 41 inculpaţi condamnaţi; Total- 241 de cauze trimise în judecată, 1471 inculpaţi, 569 inculpaţi condamnaţi. 

(Observație: numărul inculpaților trimiși în judecată se referă la toți inculpații menționați în rechizitoriu în respectiva cauză, inclusiv la cei care au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea altor infracțiuni decât cele de abuz în serviciu. Numărul inculpaților condamnați se referă strict la cei care au primit pedepse pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, statistica disponibilă fiind cu începere din anul 2013).

Galerie foto și documente



Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Acesta este graficul estimat după care ar putea evolua epidemia în România. A fost consultat inclusiv de premi…

2 VIDEO Când am putea ieși din case? Alexandru Rafila: După data de 15 mai. Multe măsuri vor rămâne în vigoare m…

3 ULTIMA ORĂ / În China a reizbucnit epidemia! Reuters anunță că un județ din provincia Henan a fost izolat comple…

4 Asistentă dintr-un spital care primește bolnavi cu coronavirus: Vecinii mi-au aruncat cu clor pe ușa apartamen…

5 Doctorul militar col. Daniel Ionuţ Derioiu a preluat comanda Spitalului Județean Suceava și a început reorgan…

recomandări

Te ia DNA: Minel Prina

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Ce se întâmplă când o rachetă lovește 45 de straturi de geam antiglonț