„Dacă mă vezi, plângi”: Pietrele foametei reapar în Germania, un avertisment sumbru
Reapariția „pietrelor foametei” în albia râului Elba din Germania, purtând mesaje cutremurătoare precum „Dacă mă vezi, plângi”, subliniază criza de secetă severă care afectează Europa. Marile râuri ale continentului, inclusiv Rinul, Dunărea și Padul, înregistrează în prezent niveluri istorice sau plurianuale minime, amenințând navigația, producția de energie și industriile vitale. Acest fenomen din Saxonia amplifică o situație deja gravă, cauzată de lipsa prelungită a precipitațiilor.
Nivelul scăzut al apelor râului Elba, în special lângă orașul Pirna, a făcut ca aceste repere hidrologice istorice să fie din nou vizibile. Una dintre ele, situată în zona Oberpost, poartă peste 20 de însemnări gravate, cea mai veche datând din 1707. Aceste inscripții consemnează perioadele anterioare de secetă extremă, conform relatărilor publicației Spiegel.
Vizitatori fac fotografii cu "pietrele foametei" / FOTO: X
O altă piatră a fost gravată chiar în 2018, amintind de nivelul excepțional de scăzut al apei din acel an.
Aceste "pietre ale foametei" sunt monumente istorice și repere hidrologice specifice Europei Centrale, în special Germaniei și regiunilor cu populație germană. Amplasate în secolele XV-XIX, ele erau folosite pentru a marca nivelurile extrem de scăzute ale apei, avertizând generațiile viitoare despre riscurile de recolte compromise, probleme alimentare și dificultăți pentru navigație. Scăderea nivelului râurilor îngreuna transportul mărfurilor și afecta aprovizionarea.
1/3
Galeria foto prezintă „pietrele foamei” din Pirna-Oberposta, cu inscripții istorice (precum 1911), reamintind perioadele de secetă severă. FOTO Profimedia
În Saxonia, nivelul Elbei se menține considerabil sub un metru în zona Pirna, atingând chiar 54 de centimetri la Dresda. Situația critică se extinde și la alte râuri importante din regiune, precum Mulde, Weisse Elster, Spree și Neisse. Această realitate afectează o mare parte a Saxoniei și nu arată semne de ameliorare rapidă.
Germania, confruntată cu o pierdere masivă de apă
Contextul actual este cu atât mai alarmant cu cât, potrivit ministrului mediului, Carsten Schneider, Germania a pierdut aproximativ 60 de miliarde de metri cubi de apă în ultimii 25 de ani – un volum comparabil cu cel al Lacului Constanța. Principalii factori contribuitori sunt frecvența crescută a perioadelor de secetă, suprafețele betonate, albiile de râu rectificate și solurile epuizate, care au o capacitate redusă de reținere a umidității.
Pentru a gestiona mai eficient această criză, Germania a implementat săptămâna trecută un nou sistem informatic unificat, Niwis. Acesta colectează date de la aproximativ 350 de stații de monitorizare a apelor de suprafață și de la alte 230 de puncte care verifică nivelul apelor subterane. Scopul este identificarea rapidă a regiunilor unde situația devine cea mai critică.
Pentru Elba, în Saxonia, prognoza meteorologică nu indică o ameliorare semnificativă pe termen scurt. Deși la începutul săptămânii sunt așteptate furtuni izolate, temperaturile ar putea urca până la 34 de grade Celsius. Pentru marți și miercuri, Serviciul Meteorologic German anticipează vreme însorită și uscată, cu o ușoară scădere a temperaturilor, până la 25 de grade.
Impact economic la nivel european
Nivelurile scăzute ale apei generează deja riscuri majore dincolo de mediul înconjurător. Pe Rin, de exemplu, navigația este afectată sever, limitând capacitatea navelor mari de a transporta volumele obișnuite de marfă. Această situație duce la creșterea costurilor de transport, putând influența prețurile la combustibil și, implicit, ritmul creșterii economice.
Actuala secetă europeană este o consecință directă a valului record de căldură care a lovit vestul continentului la sfârșitul lunii iunie. Între 22 și 28 iunie, 27 de state europene au înregistrat 10.650 de decese suplimentare, dintre care peste 9.000 au vizat persoane cu vârsta de peste 65 de ani. Cele mai ridicate temperaturi au fost înregistrate în Franța, Spania și Marea Britanie. Franța și Belgia au raportat niveluri extrem de ridicate de mortalitate suplimentară, Institutul belgian Sciensano indicând cel mai mare număr de decese pentru o perioadă similară începând cu anul 2000. Cercetătorii au concluzionat că, fără schimbările climatice cauzate de activitatea umană, un astfel de val de căldură ar fi fost aproape imposibil de produs.
Explorează subiectele:
