Acest an marchează cea de-a 500-a comemorare a morţii lui Leonardo da Vinci, o bună ocazie atât pentru Italia cât şi pentru Franţa de a pretinde dreptul de a-şi însuşi acest geniu al Renaşterii. Pictor, sculptor şi constructor, interesat de picioarele cailor, crabi, echipamente militare, dispozitive de scufundare şi aripi mecanice, Leonardo da Vinci nu a avut limite. A fost un geniu universal, potrivit DPA.

Însă universalitatea acestui artist, inventator, muzician şi filosof renascentist este clamată de două ţări care vor să îşi însuşească moştenirea lui culturală. Înainte de a 500-a comemorare a lui, Italia a anunţat public că nu va permite ca "geniul ei naţional" să îi fie luat - şi cu siguranţă nu de către Franţa.

Relaţiile dintre Paris şi Roma au devenit aproape glaciale în ultimele luni, în contextul în care preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul italian de dreapta se află într-o dispută acerbă în privinţa fenomenului migraţiei şi a politicilor bugetare din cadrul UE. La sfârşitul lunii ianuarie, viceprim-ministrul italian Luigi di Mario, liderul partidului populist Mişcarea Cinci Stele, a provocat o exacerbare a tensiunilor după ce a acuzat Franţa că păstrează colonii în Africa şi că profită de pe urma sărăciei de pe "continentul negru".

Noi controverse sunt alimentate chiar de viaţa lui Leonardo da Vinci, care s-a născut în Italia, dar a murit în Franţa. A fost înmormântat în capela de la Amboise, un renumit castel de pe Valea Loarei, unde şi-a petrecut ultimii trei ani din viaţă. În prezent, acel edificiu magnific este un muzeu în care vizitatorii pot să admire studioul lui Da Vinci, alături de schiţe şi invenţii ale sale. Franţa va organiza peste 500 de evenimente dedicate lui Leonardo da Vinci, inclusiv trei expoziţii de amploare la muzeul Luvru din Paris. Muzeul parizian doreşte să reunească în cadrul acestor evenimente aproape toate picturile maestrului florentin.

Un acord a fost încheiat între autorităţile de la Paris şi Roma, în virtutea căruia muzeul Luvru va împrumuta mai multe picturi ale sale de la muzee italiene. Însă Lucia Borgonzoni, senatoare din partea partidului de extrema dreaptă Liga Nordului şi subsecretar de stat pentru patrimoniu cultural, doreşte să renegocieze acel acord. Ea a spus că Leonardo da Vinci a fost un italian care "doar a murit" în Franţa.

"Mi-ar plăcea să înţeleg motivul pentru care un ministru al Republicii Italiene a decis să predea Franţei numele lui Leonardo", a declarat ea. Opere importante precum "Omul Vitruvian", care se află în prezent în colecţiile deţinute de Galleria dell'Accademia din Veneţia, ar trebui să rămână în Italia, a adăugat Lucia Borgonzoni.

Reprezentanţii de la Luvru au declarat că muzeul parizian deţine, alături de 22 de desene, aproape o treime din totalul picturilor lui Leonardo da Vinci, inclusiv celebra pictură "Mona Lisa". Da Vinci a vândut această operă de artă regelui francez Francisc I (1494-1547), pentru care a lucrat timp de trei ani.

Clauzele negociate de autorităţile de la Paris referitoare la împrumutul operelor de artă din Italia au fost negociate cu precedentul guvern italian, care era dominat de social-democraţi. În schimbul operelor lui Leonardo da Vinci, Franţa a acceptat să împrumute la rândul ei Muzeului Quirinale din Roma lucrări ce vor fi expuse în 2020 în cadrul unei expoziţii ce marchează împlinirea a 500 de ani de la moartea pictorului renascentist italian Rafael.

Potrivit cotidianului francez Le Monde, muzeul Luvru a programat în mod intenţionat expoziţia dedicată lui Leonardo da Vinci în toamna anului 2019, pentru ca Italia să fie prima ţară care îl omagiază oficial pe celebrul artist cu o serie de evenimente programate în jurul datei de 2 mai. Jean-Luc Martinez, directorul muzeului Luvru, nu a făcut comentarii pe această temă după declanşarea disputei între oficialii de la Paris şi cei de la Roma.

Italia marchează a 500-a comemorare a lui Da Vinci prin intermediul unor expoziţii organizate la Torino, Milano, Florenţa şi în mica localitate Vinci din Toscana, locul de naştere al maestrului renascentist. Galeria Uffizi din Florenţa va da startul acestor evenimente cu o expoziţie majoră dedicată lui "Codex Leicester", un volum de însemnări ştiinţifice ale lui Leonardo da Vinci, considerat cel mai scump manuscris din lume. Bill Gates, fondatorul companiei Microsoft, a achiziţionat manuscrisul cu suma de 30,8 milioane de dolari la o licitaţie organizată în 1994.

Alberto Bonisoli, ministrul italian al Culturii, încearcă să tempereze situaţia, spunând că precedentul acord nu a intrat niciodată în faza concretă de implementare. El a adăugat că guvernul de la Roma colaborează cu cel de la Paris pentru a găsi o soluţie.

"Întotdeauna există bătălii care se poartă în jurul expoziţiilor majore ce vizează o aniversare sau o comemorare", a declarat Cecilie Hollberg, directoarea de la Galleria dell'Accademia din Florenţa. Actuala dispută nu ar trebui să fie supraestimată, a adăugat ea.

Companiile mass-media franceze au însă o altă părere, considerând că un astfel de eveniment ar trebui să fie conceput nu doar între directori de muzee, ci şi între state. În contextul în care relaţiile politice dintre Franţa şi Italia au ajuns la cel mai scăzut nivel al lor din ultimii ani, este puţin probabil să se obţină un consens diplomatic în această chestiune.AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii