De ce nu a fost activat articolul 4 din NATO după drona rusească ajunsă în spațiul aerian al României și prăbușită la Galați. Explicațiile ministrului Miruță

O dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în județul Galați, însă autoritățile nu au cerut activarea articolului 4 NATO, explicând că incidentul a fost gestionat exclusiv pe cale militară.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat vineri, 29 mai, la Galați, că România a transmis încă din luna februarie o solicitare către NATO privind necesitatea unor capabilități suplimentare pentru combaterea dronelor în zona Dobrogei. Potrivit acestuia, în prezent discuțiile continuă la nivel tehnic, iar solicitarea a fost deja aprobată de comandantul forțelor militare europene, urmând ca statele membre să decidă contribuțiile concrete.

Solicitări trimise încă din luna februarie către NATO

„Nu, absolut. MApN în luna februarie, eu am trimis la NATO o solicitare cu privire la niște capabilități pe care noi le considerăm necesare pentru lupta împotriva dronelor în zona Dobrogei”, a declarat Miruță.

Acesta a precizat că solicitarea României a fost deja analizată în structurile militare aliate, însă implementarea depinde de decizia statelor membre. „În discuțiile de azi, în cadrul CSAT, s-a luat decizia de a discuta în interiorul Consiliului Euro-Atlantic pentru ca solicitarea pe care am făcut-o în luna februarie să și fie îndeplinită, în sensul de a ne trimite astfel de capabilități. Noi avem o discuție începută la nivel tehnic. Comandantul forțelor militare europene a aprobat solicitarea României, rămâne ca țările să și aibă disponibilitatea să trimită astfel de capabilități”, a spus Miruță.

Drona a fost detectată în doar patru minute de zbor

În ceea ce privește incidentul grav de la Galați, oficialul a explicat că drona a fost detectată datorită unor sisteme radar noi instalate recent în zonă, după incidente similare anterioare. „Drona a fost văzută pe radarul pe care Armata Română l-a adăugat în această zonă după situația de acum o lună”, a spus Miruță.

El a subliniat însă că timpul foarte scurt de evoluție al dronei în spațiul aerian românesc a limitat opțiunile de intervenție. „Drona a parcurs în spațiul aerian românesc 4 minute”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, lipsa unor echipamente specializate a făcut imposibilă angajarea țintei în condiții de siguranță. „Nu au existat suficiente dispozitive pentru ca această dronă să fie angajată în condițiile care au fost aici”, a explicat el, adăugând că avioanele de vânătoare nu au intervenit pentru a evita riscuri în zone locuite.

„Avioanele de vânătoare nu au putut face asta în deplină siguranță, peste municipiu, astfel încât să nu producă o pagubă mai mare”, a spus Miruță.

Acesta a subliniat și diferența dintre tipurile de echipamente militare necesare pentru combaterea dronelor și cele existente în prezent.

„Trebuie să înțelegem că împotriva dronelor trebuie niște echipamente cu dedicație construite pentru drone. Avioanele de vânătoare și apărarea antiaeriană pe care România o are au fost proiectate pentru alte tipuri de atacuri”, a explicat ministrul.

În ceea ce privește eficiența reacției militare, Radu Miruță a respins ideea unui eșec al armatei. „Nu a fost un eșec al Armatei, pentru că Armata a făcut tot ce a putut cu echipamentele pe care le-a avut la dispoziție în urma înzestrării ultimilor ani”, a concluzionat acesta.

Ministrul Radu Miruță a precizat că, după incident, a avut o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, căruia i-a transmis că România consideră prioritară implementarea măsurilor deja solicitate oficial pentru consolidarea apărării în zona Dobrogei.

„Am discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și i-am transmis din nou că România consideră foarte important ca măsurile cerute oficial de la NATO pentru zona Dobrogei să fie puse în aplicare cât mai repede”, a transmis ministrul.