De ce nu alarmează Washingtonul dronele căzute în România și Polonia
Prezența dronelor militare rusești în spațiul aerian al aliaților de pe flancul estic, inclusiv în România și Polonia, este catalogată drept neintenționată de către reprezentantul permanent al Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker. Oficialul a îndemnat la reținere, subliniind că o escaladare emoțională ar servi exclusiv intereselor Moscovei.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker Foto: Arhivă
În marja unui eveniment organizat la Des Moines, în statul Iowa, diplomatul american a declarat pentru agenția Associated Press că președintele Vladimir Putin nu caută o confruntare armată deschisă cu blocul transatlantic. În viziunea sa, devierile acestor aparate sunt efectul secundar al bruiajului și al contramăsurilor electronice. Whitaker a punctat că o reacție disproporționată trebuie evitată, subliniind că un astfel de răspuns exagerat este exact ceea ce urmăresc adversarii.
Aceeași poziție de fermitate și luciditate a fost exprimată și de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Prezent la rândul său în Iowa, liderul Alianței a arătat că Vladimir Putin este pe deplin conștient de solidaritatea indisolubilă dintre Statele Unite și partenerii europeni: „Trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți, că suntem puternici și el știe asta. Iar dacă face ceva nechibzuit, știe că reacția noastră va fi dură”.
Deși incursiunile aeriene sunt tratate drept accidente tehnologice, o amenințare mult mai palpabilă o constituie activitățile clandestine orchestrate de Kremlin. După declanșarea invaziei din Ucraina, statele europene s-au confruntat nu doar cu rachete și drone rătăcite, ci și cu o vastă rețea de acțiuni destabilizatoare, relevă The Washington Post .
Dimensiunea acestui război din umbră este evidențiată de o hartă interactivă realizată de AP . Datele indică o multiplicare spectaculoasă a acțiunilor ostile atribuite Rusiei: numărul incidentelor a urcat de la 59, înregistrate în martie 2025, la peste 210. Paleta acestora include atacuri cibernetice, campanii agresive de dezinformare și influență, dar și episoade concrete de distrugere, incendieri și acte de sabotaj.
Exemplele recente confirmă această tendință. În Germania, autoritățile au arătat cu degetul spre Moscova după identificarea unei drone încărcate cu explozibil pe aeroportul din Leipzig, plasată strategic în apropierea unei aeronave ucrainene cu kerosen. În Marea Britanie, serviciile de securitate au dejucat recent o tentativă rusească de atacare a unei facilități de producție a dronelor din proximitatea Londrei. Tot în luna august au fost semnalate un incendiu la o fabrică din sectorul de apărare din Estonia și o deflagrație la un depozit de muniție din Bulgaria, fără ca aceste două cazuri să fi fost atribuite oficial Rusiei până în prezent.
Identificarea și contracararea acestor operațiuni se dovedesc extrem de anevoioase, întrucât structurile de spionaj ale Kremlinului recrutează frecvent executanți prin intermediul internetului, mulți dintre intermediari neștiind pentru cine lucrează efectiv. În luna mai, chestionat de AP cu privire la această strategie ascunsă, Vladimir Putin a respins acuzațiile, cerând să i se prezinte dovezi concrete.
În ceea ce privește frontiera estică, mareșalul-șef al aviației Sir John Stringer, adjunctul comandantului suprem aliat pentru Europa, a atras atenția că granița dintre accidental și intenționat este extrem de fragilă. Dronele utilizate în conflict pot fi aruncate în derivă peste teritoriul NATO din cauza bruiajului GPS masiv folosit de ruși pentru a contracara atacurile ucrainene. Stringer a menționat că, deși Moscova are capacitatea de a intensifica astfel de bruiaje, nu există indicii că ar fi luat deja o decizie strategică în acest sens.
Explorează subiectele:
