De la miros de munte și cărbune la fumul toxic al hainelor arse. Locurile din Valea Jiului unde deșeurile înlocuiesc lemnele de foc

În coloniile din Valea Jiului, iernile nu mai miros a munte și a huilă, ci a plastic și a haine arse. Deșeurile textile sunt folosite pentru încălzirea locuințelor, iar acest obicei, răspândit în comunitățile sărace, a devenit o sursă periculoasă de poluare.

În coloniile orașelor din Valea Jiului, regiunea minieră cu peste 100.000 de locuitori din sudul județului Hunedoara, hainele second-hand au luat locul cărbunelui și lemnelor de foc în sobele folosite la încălzirea multor gospodării. Pentru mulți localnici, folosirea deșeurilor textile este privită ca o alternativă mai ieftină decât cele „tradiționale”, într-una dintre zonele în care resursele naturale nu au lipsit vreodată.

Cărbunele și lemnele au fost, în ultimele aproape două secole, principalii combustibili folosiți pentru încălzirea locuințelor din Valea Jiului, însă, în ultimii ani, în gospodăriile familiilor cu venituri modeste, locul lor a fost luat adesea de deșeurile textile, aduse aici în cantități industriale, tocmai pentru a fi folosite la încălzire.

Haine și încălțăminte folosite ca lemne de foc

Arderea hainelor și încălțămintei second-hand produce emisii poluante și toxice, resimțite atât de cei care le folosesc, cât și de comunitățile. Călătorii care ajungeau în anii trecuți în orașele din Valea Jiului resimțeau o atmosferă aparte, datorată aerului de munte (depresiunea este mărginită de munții Retezat, Șureanu, Parâng și Vâlcan), pădurilor și mirosului de cărbune folosit la încălzirea majorității locuințelor.

Cămările localnicilor aveau locuri rezervate pentru cărbunele de bună calitate, extras din minele locale și folosit, mai ales iarna, la încălzirea locuințelor. Comerțul cu saci de cărbune se întindea uneori dincolo de orașele miniere, locurile de aprovizionare fiind căutate și de românii din localități mai îndepărtate.

Minele de cărbune au fost închise treptat în ultimele trei decenii, iar depozitele de cărbune s-au diminuat drastic. În Valea Jiului au rămas familii ale foștilor mineri, ale căror venituri, provenite din pensii, sunt mai ridicate, dar și multe familii în care oamenii nu au mai ajuns să lucreze în minerit ori să își găsească locuri de muncă stabile și care trăiesc la limita supraviețuirii.

Pentru unele dintre familiile sărace, folosirea deșeurilor la încălzire a devenit treptat o obișnuință, iar urmările sunt tot mai vizibile. Deasupra vechilor colonii din Petroșani, Aninoasa și Vulcan se înalță adesea fumul toxic scos pe hornurile caselor unde sunt arse hainele second-hand, iar mirosul și poluarea sunt reclamate adesea de alți locuitori din Valea Jiului.

Situația a fost semnalată în fiecare iarnă de localnici și a fost discutată și joi, 5 noiembrie, în timpul unei vizite a ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, la Petroșani.

„Cunoaștem și această problemă. A fost o ordonanță de urgență în perioada anului 2023. Din păcate, niciodată nu a ajuns la finalizare din partea celor care au condus acest portofoliu al Mediului, Apelor și Pădurilor. Intenționez să reiau această procedură. Am avut o discuție cu domnul comisar general al Gărzii de Mediu. Noi vom da tot concursul nostru, așa încât să diminuăm poluarea, să protejăm mediul, dar, în egală măsură, să îi respectăm și pe cei care desfășoară această activitate”, a declarat Natalia Intotero, potrivit publicației Cronica de Hunedoara.

Una dintre soluțiile propuse de autorități a fost cea a unor ajutoare pentru instalarea panourilor fotovoltaice, dar proiectul a atras puțini solicitanți.

Haine și încălțăminte vândute pentru foc, cu 1–5 lei sacul

Arderea deșeurilor textile în sobele locuințelor din Valea Jiului a fost analizată într-un studiu realizat în 2023 de Universitatea din Petroșani, sub coordonarea profesorilor universitari Csaba Lorinț, Ciprian Danciu și Răzvan Itu. Ei au atras atenția asupra situației din fostele colonii muncitorești, unde multe familii cu venituri modeste foloseau haine și încălțăminte uzată pentru a-și încălzi locuințele.

„Oamenii din această zonă folosesc pentru încălzire, pe lângă lemne, o cantitate semnificativă de materiale textile și alte deșeuri, provocând emisii poluante. Aceste emisii afectează nu doar sănătatea oamenilor din această zonă, ci și mediul înconjurător”, arătau cercetătorii.

Pentru a documenta fenomenul, aceștia au cumpărat mai mulți saci cu haine uzate de la depozite și magazine second-hand. Deșeurile erau comercializate la prețuri cuprinse între 1 și 5 lei sacul, având chiar destinația declarată „pentru foc”. Din aproximativ 30 de kilograme de haine sortate au identificat poliester, acril, elastan, poliamidă, vâscoză, poliuretan, bumbac și lână, dar și accesorii din metal și plastic. Separat, au analizat zece kilograme de încălțăminte uzată, comercializată cu aceeași destinație.

„În a doua parte a studiului am vizat efectuarea de măsurători pentru a verifica dacă, în afară de poluarea atmosferică, prin arderea acestor deșeuri, nu se produc modificări ale microclimatului interior în locuințele în care se utilizează asemenea combustibili și nu există astfel un risc iminent asupra sănătății celor care practică asemenea obiceiuri”, explică autorii.

Experimentul a fost realizat într-o încăpere prevăzută cu sobă, în condiții alese pentru a reproduce cât mai fidel situația gospodăriilor din Colonia Petroșani. Au fost arse separat lemne, bumbac, lână, amestecuri de materiale naturale și sintetice, materiale sintetice și încălțăminte.

Cercetătorii au monitorizat concentrațiile particulelor în suspensie, formaldehidei, dioxidului de carbon și compușilor organici volatili, atât în interiorul încăperii, cât și la coșul de fum.

Concluziile experimentului au arătat pericolele la care sunt expuși cei care folosesc aceste materiale pentru încălzire, dar și locuitorii din împrejurimi.

„Arderile de deșeuri textile au devenit o practică obișnuită în cartierele istorice din Valea Jiului, în contextul în care locuitorii se confruntă cu lipsa surselor alternative de încălzire în urma închiderii minelor și a procesului de decarbonizare. În cadrul acestui studiu de caz realizat în municipiul Petroșani, am măsurat nivelul de poluare generat de arderea diferitelor materiale textile. Rezultatele au arătat o creștere dramatică a nivelului de poluare atunci când au fost arse materiale textile, comparativ cu arderea lemnului”, au concluzionat autorii cercetării.

Poluanții evacuați prin coșurile de fum pot afecta și oamenii din cartierele învecinate.

„Fluctuațiile în sensul creșterii valorilor măsurate în timpul arderii diferitelor materiale identificate în structura acestor deșeuri implică un risc semnificativ pentru sănătatea umană în cazul expunerii pe termen lung, mai întâi a locatarilor acestor imobile, a cartierelor din care fac parte și chiar a zonelor învecinate”, au mai arătat specialiștii.

Munții de haine second-hand din Valea Jiului

Fenomenul arderii hainelor uzate în locuințele din Valea Jiului este cunoscut de mulți ani, fiind alimentat și de cantitățile uriașe de textile second-hand ajunse în fostele orașe miniere.

În februarie 2024, peste 1.700 de tone de haine, încălțăminte, jucării și alte articole uzate, importate din afara României, au fost descoperite în două depozite din Valea Jiului, unde erau deținute ilegal și urmau să fie comercializate.

„Articolele se aflau în două depozite și urmau să fie puse în vânzare, în magazine de profil”, informa Bogdan Nițu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara.

În ultimii ani, cantități mari de haine second-hand au fost aduse în orașele Văii Jiului. Unele au ajuns în magazine, altele au fost cumpărate de localnici pentru a fi arse în sobe, în locul lemnelor de foc. O parte dintre deșeurile textile au fost abandonate ori îngropate, devenind o problemă suplimentară de mediu.

La Aninoasa, tone de haine vechi au fost descoperite într-o fostă cofetărie și restaurant, clădire ajunsă în proprietatea primăriei. Alte sute de saci cu textile degradate zăceau în ruinele fostei exploatări miniere.

„Încă mai sunt oameni care bagă saci de cârpe pe foc, pe care i-au adunat în case, unde gunoaiele ajung până la lustre, pentru a-și încălzi locuințele. Mulți ani, în unele colonii din Valea Jiului, aceste bulendre trimise din alte țări ca ajutoare au fost folosite la foc. Avem cărbune și suntem înconjurați de pădure, dar pentru unii lenea a fost prea mare. De aceea și-au lăsat și locuințele în ultimul hal”, relata un fost miner pentru Adevărul.

Colonia Petroșani, cea mai poluată zonă a orașului

În 2025, problema poluării din Valea Jiului a fost analizată și într-un studiu publicat în revista științifică internațională Sustainability, de o echipă condusă de Csaba Lorinț, de la Universitatea din Petroșani.

Cercetarea a urmărit distribuția poluanților în Depresiunea Petroșani, folosind măsurători ale calității aerului și analize ale probelor de zăpadă. Cercetătorii au amplasat 42 de puncte de monitorizare în Colonia Petroșani, centrul municipiului, cartierul Brădet și zonele montane Rusu și Parâng.

Cele mai ridicate niveluri de poluare dintre zonele investigate au fost identificate în vechile colonii muncitorești din lunca Jiului.

„În zonele istorice ale orașului, precum Colonia și Livezeni, nu au fost implementate sisteme centralizate de încălzire și nu există o rețea de alimentare cu gaze naturale. Ca urmare, populația continuă să își încălzească locuințele în mod tradițional, în sezonul rece, prin arderea diferitelor materiale combustibile, inclusiv cărbune, deșeuri textile și încălțăminte provenită din industria second-hand”, arată autorii studiului.

Potrivit cercetătorilor, fumul rezultat este evacuat direct prin coșurile locuințelor, fără sisteme de filtrare sau de reținere a poluanților.

Măsurătorile au arătat diferențe importante între Colonia Petroșani, centrul orașului și zona montană Parâng. În timpul zilei, concentrațiile medii ale particulelor în suspensie din cartierul istoric au fost de 2,8–3,5 ori mai mari decât în centru. Noaptea, concentrațiile compușilor organici volatili au fost de 5,4–6,1 ori mai ridicate.

Un factor important care contribuie la acumularea poluanților este relieful Văii Jiului, o depresiune înconjurată de munți înalți.

„Forma alungită a regiunii, împreună cu faptul că este înconjurată de munți înalți, determină caracteristici climatice distincte. Masivele muntoase blochează, în general, deplasarea maselor de aer, iar adăpostul oferit de acestea împiedică ventilarea depresiunii”, explicau autorii cercetării.

Autorii au arătat că zăpada poate funcționa ca un filtru natural, reținând particulele și substanțele poluante din atmosferă.

Pe străzile Petroșaniului circulau trenuri cu cărbune

Coloniile miniere din Valea Jiului au o istorie de peste un secol și jumătate. Primele au apărut la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu deschiderea exploatărilor de cărbune, când în apropierea minelor au fost construite barăci și cazărmi pentru muncitorii veniți să lucreze în subteran.

Clădirile din lemn, adesea insalubre și supraaglomerate, au fost înlocuite treptat cu șiruri de case din cărămidă, în care locuiau câte două–patru familii, cu mici grădini și dependințe.

Una dintre cele mai vechi colonii a fost înființată la Petroșani, în vecinătatea gării și a fostei mine Dâlja. Unele dintre clădirile sale datează din jurul anului 1870, când a fost inaugurată calea ferată Simeria–Petroșani. Cartierul a găzduit atât familiile minerilor, cât și pe cele ale muncitorilor feroviari, iar timp îndelungat viața locuitorilor săi a fost legată de cărbune.

În trecut, străzile coloniei erau străbătute de o rețea de căi ferate înguste, pe care circulau trenulețe cu vagonete încărcate cu cărbune. Acestea distribuiau familiilor de mineri rațiile lunare de combustibil provenit de la minele Petrila și Dâlja. Deasupra cartierului treceau și funicularele care transportau cărbunele.

Scriitorul Geo Bogza, care a petrecut toamna anului 1945 în Valea Jiului, a descris atmosfera apăsătoare a coloniilor în volumul „Oameni și cărbuni în Valea Jiului”. El asemăna așezările minerilor cu zonele depourilor feroviare, întunecate de fum și de praful cărbunelui.

„O colonie de mineri e o astfel de pată neagră pe fața pământului, plină de fum și de miros de cărbune, în care nenumărate familii trăiesc despărțite de restul lumii, prin valuri groase de pâclă”, relata scriitorul.

Geo Bogza a descris și trenulețele care străbăteau zilnic străzile Coloniei Petroșani, oprindu-se în dreptul locuințelor pentru a descărca rațiile de cărbune.

„De dimineață până seara, pe una sau alta din străzi, ciudatul tren de vagonete poate fi zărit, tras de locomotiva lui minusculă, cu motor. În dreptul fiecărei porți, el lasă o rație de cărbuni, șapte sute de kilograme, golind un vagonet, și trece mai departe pe alte străzi, la alte case, până îl apucă seara”, scria Geo Bogza.

Grămezile de cărbune erau apoi transportate de femei și copii cu roabele în magaziile gospodăriilor. În alte colonii miniere din Valea Jiului, unde terenul în pantă nu permitea circulația trenulețelor, cărbunele era adus cu căruțele.

În deceniile următoare, multe dintre vechile cartiere muncitorești au rămas marcate de sărăcie și de lipsa utilităților moderne. Unele clădiri s-au degradat, în timp ce altele au fost demolate pentru a face loc blocurilor ridicate în perioada comunistă