Deblocarea a 7.600 de posturi în spitale, un „plasture” insuficient pentru criza de personal
Anunțul Ministerului Sănătății, privind deblocarea a 7.600 de posturi vacante în sistemul sanitar de stat, încearcă să ofere o soluție parțială la deficitul cronic de personal din spitale. Acțiunea este programată într-un context tensionat, chiar înainte de greva generală pe care sindicatul Sanitas a anunțat-o pentru 28 iulie.
Managerii unităților sanitare au transmis necesarul de personal în urma unei analize a deficitelor reale, iar cele mai multe locuri de muncă sunt solicitate pentru asistenți medicali – aproximativ 3.000 – și pentru medici – circa 1.900. Specialitățile cheie precum urgența, anestezia, terapia intensivă, cardiologia și neurologia sunt cele mai afectate de lipsa personalului.
Posturile deblocate de Ministerul Sănătății sunt insuficiente. FOTO: Pixabay
Deși anual peste 5.000 de medici susțin examenul de rezidențiat și cele aproximativ 240 de școli postliceale sanitare formează cel puțin 15.000 de absolvenți, sindicaliștii atrag atenția că deficitul real de asistenți medicali la nivel național este estimat la circa 27.000.
Măsura acoperă doar un sfert din deficitul real
Răzvan Gae, vicepreședintele Sanitas, consideră deblocarea posturilor o măsură insuficientă și temporară, incapabilă să rezolve problemele fundamentale ale sistemului sanitar, legate de salarizare și condițiile de muncă precare. Acesta a explicat că nevoia de personal este recunoscută inclusiv de ministrul interimar al Sănătății, domnul Atila Cseke.
Ministrul interimar al Sănătății, domnul Atila Cseke, a recunoscut că este necesară deblocarea posturilor, deoarece managerii se plâng că nu mai au personal suficient, mai ales că în perioada concediilor, atunci când dintr-o echipă de trei sau patru asistente una este în concediu, celelalte sunt suprasolicitate, ceea ce duce la epuizare rapidă, mai ales în rândul asistenților și infirmierilor, unde deficitul este major, în timp ce la medici situația este ușor mai bună datorită rezidenților și a posibilității de a fi plătiți pentru gărzi. Răzvan Gae, vicepreședinte Sanitas
Sindicalistul a subliniat că inițiativa este doar o soluție de moment, pentru supraviețuirea pe termen scurt a sistemului.
În ceea ce privește deblocarea celor 7.600 de posturi vacante anunțată de Ministerul Sănătății, aceasta acoperă doar un sfert din deficitul real de aproximativ 27.000 la nivel național, ceea ce ajută doar pentru a trece peste vară, deoarece salarizarea este în urmă, iar mulți vor ieși din sistem în scurt timp, din cauza volumului mare de muncă și a stresului psihic. În ultimii doi ani, aproximativ 1 din 4 sau chiar 1 din 2 angajați, în special brancardieri și infirmiere, au plecat pentru că salariile nu justifică efortul și naveta, preferând să lucreze în și la supermarket în unele situații, ceea ce face ca atractivitatea sistemului sanitar să fie extrem de redusă. Răzvan Gae, vicepreședinte Sanitas
Abordarea centralizată a Guvernului, „definiția falimentului”
Expertul în politici publice de sănătate, Sorin Paveliu, a criticat dur modul centralizat de gestionare a resursei umane din sistemul sanitar. El consideră că deciziile de blocare și deblocare a posturilor la nivel guvernamental sunt ineficiente și fundamental greșite. Sorin Paveliu a explicat de ce modelul actual este, în opinia sa, "definiția falimentului":
Abordarea Guvernului nu este corectă. În mod normal, managerii de spital ar trebui să aibă puterea de a angaja câte cadre medicale consideră necesar, fără să fie nevoie de blocarea sau deblocarea de posturi de la Guvern. În funcție de bugetul spitalului, managerul ar trebui să angajeze câți oameni are nevoie. În felul acesta, spitalele nu ar mai fi dependente de bugetul public, ci și-ar administra mai bine sursele de venit. Dacă banii nu le ajung, atunci și-ar modifica grila de servicii. Bugetul public nu ar trebui să se ocupe de plata salariilor, ci spitalele. Modelul actual este definiția falimentului. Sorin Paveliu, expert în politici publice de sănătate
România, codașă în Europa la deficitul de personal sanitar
România se confruntă cu o penurie severă de personal medical, fiind printre statele europene cel mai grav afectate. Un raport al Autorității Europene a Muncii pentru 2025 indică un deficit semnificativ în nu mai puțin de douăsprezece profesii din domeniul sănătății, de la medici și asistenți la ambulanțieri și medici veterinari.
În ceea ce privește numărul de medici și personal medical raportat la populație, România ocupă locul cinci în Uniunea Europeană la acest deficit, fiind depășită doar de Olanda, Italia, Belgia și Bulgaria. Conform datelor Ministerului Sănătății, în plan intern lipsesc peste 30.000 de medici și asistente medicale. Agravarea situației este cauzată și de faptul că aproximativ un sfert dintre specialiștii formați în țară aleg să lucreze în străinătate, fenomen care afectează în special spitalele mici și mediul rural, unde anumite specializări au dispărut complet. De exemplu, Colegiul Medicilor estimează un deficit de peste 1.500 de posturi pentru medicii de familie.
Explorează subiectele:
