Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Dezvăluiri-ȘOC în presa europeană! România nu vrea să compromită ÎMPRUMUTURI din Rusia și China! Amănunte CUTREMURĂTOARE!

Dezvăluiri-ȘOC în presa europeană! România nu vrea să compromită ÎMPRUMUTURI din Rusia și China! Amănunte CUTREMURĂTOARE! „Unele ţări cu siguranţă nu au vrut să compromită promisiuni de împrumuturi sau investiţii, fie că provin din Rusia sau din China. Reamintim că România este unul din marii beneficiari ai proiectului noului drum al mătăsii”, scrie Christian Lequesne într-un articol publicat de La Croix pe tema suspiciunilor legate de faptul că România  nu-l recunoaște președinte interimar al Venezuelei pe Juan Guaido, ca majoritatea statelor UE, și preferă o neutralitate pe placul Rusiei și Chinei.

Dezăluirea apare într-un material publicat de G4Media.ro.

Mare semn de întrebare în presa europeană: De ce România nu-l recunoaște președinte interimar al Venezuelei pe Juan Guaido, ca majoritatea statelor UE, și preferă o neutralitate pe placul Rusiei și Chinei.

Încep să apară tot mai multe semne de întrebare în presa europeană în legătură cu poziția României față de criza din Venezuela. De ce România nu-l recunoaște președinte interimar al Venezuelei pe Juan Guaido, așa cum au procedat deja 19 state europene, mai ales că vorbim despre țara care deține președinția Uniunii Europene? Ministerul de externe nu a răspuns solicitării G4Media.ro de a preciza care este poziția României în ce privește criza din Venezuela.

Publicația franceză La Croix ridică această problemă frontal, prin vocea unui specialist în probleme europene și sugerează că România n-ar fi dorit să-și strice relațiile cu China. Redăm mai jos pasajul din La Croix:

<<Mai surprinzător, România, care asigură în acest semestru preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, nu s-a aliniat la părerea majorităţii. „Unele ţări cu siguranţă nu au vrut să compromită promisiuni de împrumuturi sau investiţii, fie că provin din Rusia sau din China. Reamintim că România este unul din marii beneficiari ai proiectului noului drum al mătăsii, subliniază Christian Lequesne, specialist în politică externă şi Uniunea Europeană la Sciences-Po Paris.

Căci pentru Moscova ca şi pentru Beijing, Maduro rămâne preşedintele legitim. Cele două mari puteri s-au revoltat împotriva „amestecului” europenilor.Ministrul chinez al afacerilor externe a dorit, pe 1 februarie, „să se întâlnească cu toate părţile”. În Cipru, unde influenţa rusească este foarte vie, aceste luări de poziţie sunt luate foarte în serios>>.

La Croix nu este însă singura publicație care ridică mari semne de întrebare în legătură cu poziția României. La Stampa a inclus recent România în grupul celor opt state europene care au adoptat o neutralitate ”care place Kremlinului”.

”O luare de poziţie dură vine şi din Rusia: „Recunoaşterea lui Guaidó este un amestec în afacerile interne ale Venezuelei”, spune purtătorul de cuvânt de la Kremlin. Ideea Moscovei este pe aceeaşi lungime de undă cu Mişcarea 5 Stele, care se reflectă pe deplin în poziţia guvernului italian. Surse din Liga îl definesc pe Maduro „un dictator”, dând de înţeles că doresc „alegeri libere cât mai curând posibil”, dar nu spun nimic despre legitimitatea lui Guaidó.

Prin urmare, partidul lui Matteo Salvini susţine poziţia M5S. O neutralitate care place Kremlinului şi care găseşte aprobare în alte opt state europene: sunt pentru nerecunoaşterea lui Guaidó şi Grecia, Slovacia, Slovenia, Malta, Cipru, România, Bulgaria şi Irlanda. Cu excepţia Dublinului, este vorba despre un grup de ţări care aparţin unei arii geografice omogene, Europa de Sud-Est. Mike Pompeo, secretarul de stat american, a făcut apel la aceste ţări: „Îi îndemnăm să îl recunoască pe Guaidó”.

Redăm mai jos integral articolul din La Croix:

19 ţări, printre care Franţa şi Spania, îl recunosc pe Juan Guaido preşedinte interimar al Venezuelei, în urma unor alegeri contestate în care a fost contracandidatul preşedintelui Nicolas Maduro. Confruntată cu opoziţia Italiei şi Greciei, Uniunea Europeană s-a dovedit marţi, 5 februarie, incapabilă să vorbească pe o singură voce.

Nu e momentul unei unităţi diplomatice, în situaţia în care europenii nu au fost în stare, marţi, 5 februarie, să se pună de acord asupra unei poziţii comune privind Venezuela.
A doua zi după expirarea unui ultimatum european de opt zile care îl soma pe preşedintele socialist Nicolas Maduro să convoace alegeri prezidenţiale anticipate, un grup de 19 state membre a sfârşit prin a-l recunoaşte pe Juan Guaido preşedinte interimar pentru ca acesta să refacă alegerile.

Mai multe ţări nu au dorit să se situeze într-una dintre tabere

Printre cele care l-au recunoscut pe Juan Guaido sunt Spania, care are cele mai mari interese în Venezuela, susţinută de Londra, dar şi de Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă şi Suedia.
În cealaltă tabără, Grecia este singura ţară care l-a susţinut deschis pe Nicolas Maduro. „Din motive esenţialmente ideologice şi din anti-americanism îi rămân solidari Alexis Tsipras şi mişcarea de extrema stângă Syriza”, apreciază Christian Lequesne, specialist în politică externă şi Uniunea Europeană la Sciences-Po Paris.

Ceilalţi nu au dorit pur şi simplu să aleagă o tabără. Irlanda nu s-a aliniat, fără îndoială mai mult datorită tradiţiei de neutralitate. Situaţia este mai complexă în ce priveşte Italia, care acţionează ca să-i contreze pe susţinătorii lui Juan Guaido. Desigur, liderul de extrema dreaptă Matteo Salvini este departe de a împărtăşi idealurile politice ale lui Nicolas Maduro, dar partenerul lui anti-sistem din mişcarea 5 Stele (M5S) a refuzat să-l recunoască pe Juan Guaido preşedinte interimar, considerând că el „nu a fost ales de popor”.

Altceva se joacă la Roma, estimează Christian Lequesne: „Guvernul italian a intrat într-o atitudine de obstrucţionare faţă de tot ce duce la gândirea liberală”. Malta, Bulgaria, Slovacia sau Slovenia nu au dorit să-şi asume o atitudine.

Influenţa rusească şi chinezească

Mai surprinzător, România, care asigură în acest semestru preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, nu s-a aliniat la părerea majorităţii. „Unele ţări cu siguranţă nu au vrut să compromită promisiuni de împrumuturi sau investiţii, fie că provin din Rusia sau din China. Reamintim că România este unul din marii beneficiari ai proiectului noului drum al mătăsii”, subliniază Christian Lequesne.

Căci pentru Moscova ca şi pentru Beijing, Maduro rămâne preşedintele legitim. Cele două mari puteri s-au revoltat împotriva „amestecului” europenilor. Ministrul chinez al afacerilor externe a dorit, pe 1 februarie, „să se întâlnească cu toate părţile”. În Cipru, unde influenţa rusească este foarte vie, aceste luări de poziţie sunt luate foarte în serios.

Presiunea poate veni de mai de aproape. Marţi, 5 februarie, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Uniunea Europeană că încearcă „să-l răstoarne” pe preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, dispreţuind „democraţia”.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Prima MUIE de la Orban! Exclude OUG în domeniul justiției dacă devine premier. La fel ca Dăncilă! Botnița proc…

2 11 posibile nume de miniştri din Guvernul Orban. Turcan nu intră în guvern

3 RISE Project detonează NUCLEARA! ADEVĂRUL despre Dan Barna!

4 Asta e de DNA! Cuc a ras luni toată conducerea CFR pentru că a refuzat să semneze ilegal contracte de peste un…

5 Scrisoare cutremurătoare către parlamentarii care au votat legea recursului compensatoriu: Vă consider părtaş…

recomandări

Te ia DNA: Damian Dan

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Coaste de miel cu mentă și chimion