Disensiunile între Franţa şi Germania sunt pe cale să împiedice un acord privind funcţiile de conducere din UE (Reuters)

Disensiunile între Franţa şi Germania sunt pe cale să împiedice un acord privind funcţiile de conducere din UE (Reuters)

La întâlnirea de joi, liderii Uniunii Europene nu vor cădea de acord, probabil, asupra nominalizărilor pentru cele mai importante funcţii de conducere, apreciază surse diplomatice şi oficialităţi citate de Reuters.

Anul acesta sunt în joc cinci funcţii la vârf - preşedinţia Comisiei Europene, a Consiliului European, a Băncii Centrale Europene (BCE) şi a Parlamentului European şi funcţia de şef al diplomaţiei UE - în timp ce alegerile pentru Parlamentul European au produs o configuraţie în care nu s-a format deocamdată o majoritate. În urma alegerilor precedente, în 2014, europarlamentarii au susţinut ferm numirea la preşedinţia Comisiei Europene a celui desemnat de ei - Jean-Claude Juncker, reaminteşte Reuters. De data aceasta, nu se ştie pe cine vor sprijini.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, este împotriva candidatului german Manfred Weber, propus de Partidul Popular European (PPE), care formează în continuare cel mai mare grup din PE, dar cu mai puţini parlamentari decât în legislatura precedentă.

"Macron trebuie să creeze o situaţie în care (cancelarul german Angela) Merkel să poată renunţa la Weber", a declarat un diplomat, referitor la procesul netransparent prin care se stabileşte echilibrul între influenţele diferitelor regiuni şi familii politice din UE. "Însă el face exact invers şi o împinge spre o poziţie fără ieşire".

Unii diplomaţi şi oficiali din nucleul politic al Uniunii afirmă că Macron a atras antipatia Berlinului criticându-l pe Weber şi susţinând în acelaşi timp că Merkel însăşi ar fi o lideră de valoare pentru UE; cea în cauză a negat de mai multe ori că ar fi interesată.

Sprijinul cancelarului pentru Weber - reprezentant al Uniunii Creştin-Sociale, formaţiunea bavareză aliată cu partidul condus de Merkel, Uniunea Creştin-Democrată - a fost perceput iniţial la Bruxelles ca lipsit de entuziasm şi datorat configuraţiei coaliţiei guvernamentale din Germania. Sursele Reuters afirmă că acum Angela Merkel se simte obligată să îl susţină.

"La acest summit nu se va lua nicio decizie", asigură o sursă a agenţiei dintr-o capitală europeană; de aceeaşi părere sunt şi alte surse din cadrul UE. Analiştii consideră că impasul s-ar putea rezolva prin acordul asupra unui pachet de numiri. "Încă nu există o senzaţie de urgenţă. Avem nevoie de o linie franco-germană, avem nevoie de o majoritate în Parlamentul European. Niciuna din acestea nu există încă, e prea devreme ca oamenii să-şi dea cărţile pe faţă", a declarat un alt diplomat de la Bruxelles.

Parlamentul European urmează să se reunească oficial pentru prima dată pe 2 iulie şi să îşi desemneze noul preşedinte. Dacă săptămâna aceasta nu se va ajunge la un acord, diplomaţii cred că este posibil un nou summit pe 30 iunie, în iulie sau chiar spre sfârşitul lui august, pentru a conveni asupra nominalizărilor.

"Încă suntem într-o fază de început", a declarat un oficial european apropiat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care va conduce lucrările de joi.

"În privinţa BCE, din cauza blocajului franco-german, poate fi de asemenea dificil. E dificil de făcut orice în Europa dacă francezii şi germanii nu sunt într-adevăr de acord".

Diplomaţii şi oficialii nu ştiu pe cine şi-ar dori Macron în funcţiile de conducere. El i-a apreciat public pe daneza Margrethe Vestager, comisar european pentru concurenţă, pe francezul Michel Barnier, negociator-şef pentru Brexit, şi pe social-democratul olandez Frans Timmermans drept candidaţi corespunzători. "Nu vom avea 'candidatul Franţei' deoarece dacă am face asta, am crea diviziuni", a declarat un oficial francez.

Luni, patru partide pro-europene mari - PPE, liberalii, verzii şi socialiştii - nu au reuşit să cadă de acord asupra unui program comun pentru viitoarea legislatură a Parlamentului European. Conform unui document consultat de Reuters, printre propunerile de lucru se numără obţinerea dreptului PE de a propune legi, nu doar de a le vota; angajamentul faţă de obiectivul emisiilor nete zero de dioxid de carbon, până în 2050; exceptarea de la limitarea subvenţiilor pentru cercetare şi inovaţie.

Marţi, eurodeputata spaniolă Iratxe Garcia Perez urma să preia de la germanul Udo Bullman preşedinţia grupului socialiştilor şi democraţilor din PE. Liberalii îşi vor desemna noul lider miercuri. Se conturează şi o tendinţă de susţinere a ecologistei germane Ska Keller pentru funcţia de preşedintă a Parlamentului European. Iar pentru succesiunea lui Tusk, unul din noile nume vehiculate este cel al preşedintelui României, Klaus Iohannis. AGERPRES


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 Era omul Rusiei? / O anchetă de contraspionaj duce la demiterea comandantului polonez al EUROCORPS, locotenent-generalul Jaroslaw Gromadzinski

4 Nu le zice rău Ciucă...

5 „Lebăda neagră”, noul trend pe internet după prăbușirea podului din Baltimore. Ce teorii ale conspirației circulă pe rețelele sociale