Două miliarde de lei pentru primării, o picătură în oceanul datoriilor locale

Prin rectificarea bugetară adoptată vineri, 30 octombrie, bugetele locale au primit o suplimentare totală de aproximativ 2,81 miliarde de lei din sumele defalcate din TVA. Din acest total, două miliarde de lei sunt direcționate strict către un mecanism de achitare a plăților restante înregistrate până la data de 30 septembrie 2026. Restul fondurilor vizează acoperirea unor cheltuieli sociale, precum salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și serviciile destinate copiilor și adulților cu dizabilități.

Un „vârf de aisberg” de zeci de miliarde de lei

Deși Guvernul urmărește reducerea arieratelor și deblocarea circuitului financiar dintre autoritățile locale, mediul privat și bugetul de stat, specialiștii avertizează că fondurile sunt departe de a acoperi nevoile reale. Consultantul fiscal Adrian Bența, care păstrează rezerve privind detaliile tehnice până la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial – întrucât forma finală poate diferi de comunicările inițiale –, descrie suma de două miliarde de lei drept „o mică picătură”.

Potrivit datelor invocate de expert, doar la nivelul Ministerului Dezvoltării figurau, în luna mai 2026, facturi emise de 2,5 miliarde de lei, la care se adăugau situații de lucrări evaluate la alte două miliarde de lei. „Dar din mai până acum s-a lucrat, probabil vorbim de 20-30 de miliarde de lei”, a punctat Adrian Bența.

În prezent, firmele care au executat lucrări sau au prestat servicii se confruntă cu suspendarea plăților, primind asigurări că își vor recupera banii abia la viitoarele rectificări bugetare. În spatele acestor companii cu sute sau mii de salariați se află însă familii cu credite bancare și copii de întreținut. „Efectiv oamenii muncesc și nu-și iau banii pentru ce au muncit. Și trebuie deblocată într-un fel situația aceasta”, a subliniat consultantul fiscal.

Bența pune o parte din aceste blocaje pe seama instabilității politice prelungite, avertizând asupra necesității modificării legislației: „E adevărat că a durat criza politică mai mult decât trebuia. Și asta e o problemă. Dar poate în viitor se corectează și legislația, pentru că astfel de crize politice vor mai apărea. Societatea devine radicală. E doar alb și negru”.

Cum funcționează mecanismul de compensare și cine sunt beneficiarii

Fondurile alocate nu pot fi folosite discreționar de către primării pentru orice datorie, ci funcționează pe baza unui sistem de compensare a obligațiilor fiscale eligibile, reglementat prin ordonanță. Concret, dacă o administrație locală are facturi neachitate către un furnizor de bunuri, servicii sau lucrări, iar respectiva firmă are, la rândul ei, datorii fiscale către stat, banii sunt utilizați pentru a stinge aceste obligații reciproce. Această condiționalitate ridică însă semne de întrebare cu privire la soarta companiilor care au bani de încasat de la primării, dar care sunt cu taxele la zi.

Mecanismul se adresează plăților restante acumulate până la 30 septembrie 2026 de către:

• unitățile și subdiviziunile administrativ-teritoriale (inclusiv primării);
• instituțiile publice finanțate parțial sau integral din bugetele locale;
• spitalele publice aflate în subordinea autorităților locale.

De cealaltă parte, lista creditorilor eligibili include furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, operatorii de transport public de călători și companiile care livrează energie termică în sistem centralizat (inclusiv furnizorii acestora din urmă, dacă înregistrează obligații fiscale restante). De asemenea, pot fi stinse și anumite datorii fiscale proprii ale primăriilor, instituțiilor locale și spitalelor.

Procedura, ale cărei norme de aplicare vor fi aprobate prin ordin al ministrului Finanțelor, impune obținerea unor certificate de atestare fiscală și încheierea unor acorduri între părți. Calendarul este însă extrem de strâns: cererile trebuie depuse până la 25 noiembrie 2026, iar banii neutilizați până pe 21 decembrie 2026 vor fi retrași. Acest interval scurt pune presiune pe capacitatea administrativă a primăriilor și a firmelor de a-și clarifica situațiile fiscale și de a întocmi documentația. Abia după centralizarea sumelor solicitate, aprobate și efectiv cheltuite se va putea evalua dacă măsura a redus semnificativ blocajele, mai ales că, după pragul de 30 septembrie, s-au acumulat deja noi facturi.

Emil Drăghici (ACoR): „Un stat nu poate să aibă un asemenea grad de incoerență”

Președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), Emil Drăghici, amintește că o soluție similară de compensare a mai fost utilizată în urmă cu circa două decenii. Deși utilă, alocarea actuală este total insuficientă. „Cred că dacă era 60 și e puțin. Acea formă de determinare a unor constrângeri financiare, făcută fără cap, a condus la o situație în care vom avea cheltuieli și mai mari pe seama constrângerilor financiare”, a declarat Drăghici, criticând totodată politicile care au redus consumul și au contractat piața muncii, afectându-i inclusiv pe românii plecați la muncă în străinătate.

Liderul ACoR consideră că datoriile constructorilor sunt rezultatul direct al lipsei de predictibilitate și al supra-contractării proiectelor fără acoperire bugetară:

„Cum de-au acumulat datorii constructorii? Orice constructor, să știți, a acumulat datorii din cauza politicii incoerente a statului. Au fost făcute proiecte, au fost câștigate licitații și nu s-au asigurat resurse financiare pentru închiderea investițiilor. Ideea că le comunici «Stop investiții!» nu e o măsură sănătoasă. Pentru că o investiție, când o încetezi, înseamnă că o pui în pericol. Și apoi sunt costuri pentru conservare. De aceea, statul român încă nu a văzut că poate ai pierderi mai mari atunci când nu cheltuiești decât atunci când cheltuiești.” - Emil Drăghici, președintele ACoR

Acesta acuză lipsa de viziune pe termen lung a autorităților centrale, dând ca exemplu dezbaterile privind reforma administrativă: dacă acum 22 de ani se discuta despre înființarea a 1.000 de comune noi, astăzi se propune comasarea lor. „Eu nu cred că în 20 de ani de zile un stat poate să aibă un asemenea grad de incoerență”, a punctat primarul.

În plus, Drăghici subliniază că Ministerul Finanțelor nu deține încă o evidență clară a tuturor arieratelor locale, dar anticipează o nouă rectificare bugetară bazată pe întoarcerea banilor în visteria statului:

„E o măsură pe care am propus-o și noi ministrului. Trebuie făcut un inventar al acestor sume, pentru că nu putem sta pe o cerere continuă și nedeterminată ca volum. Asta este limita pe care și-au permis-o la ora asta. Va mai veni o rectificare, pentru că, vă rog să aveți în vedere ceva: din acești două miliarde care ajung în economie, o bună parte se întoarce la bugetul de stat. Și atunci, pe seama sumelor întoarse din acești două miliarde, se preconizează și o nouă rectificare bugetară.” - Emil Drăghici, președintele ACoR

Povara asistenților personali și problema organigramelor supradimensionate

Dincolo de facturile către companii, primăriile se confruntă cu restanțe salariale. Emil Drăghici afirmă că, în comuna pe care o administrează, nu există datorii către firme, dar nu a mai putut achita salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap. „Nu le-am mai plătit banii din august, septembrie, pe aici”, explică edilul, precizând că situația este generalizată la nivel național și trenează de aproape un deceniu.

„Sunt obligații pe care, practic, ni le-a aruncat statul în brațe. (...) Prevederea legală din 2016, care era doar pentru 2017, extinsă de la an la an, spunea așa, că statul dă cel mult 90% și localul cel puțin 10%. Și atunci acest «cel puțin» înseamnă că poți să dai tu până la 100%, dacă statul îți dă cel mult 90%, care poate fi 0%. Unde e predictibilitatea? Cu atât mai mult cu cât vreau să aveți în vedere un lucru: nu înseamnă un angajat al meu acela. Eu sunt obligat să îl angajez pe seama unei expertize medicale.” - Emil Drăghici, președintele ACoR

Mai mult, acești asistenți figurează pe statele de plată ale primăriilor, distorsionând numărul real al funcționarilor. „E real, dar nu este personal angajat pentru activități administrative. E personal angajat pe seama unor documente ale unor persoane cu handicap. Ce vină am eu?”, adaugă Drăghici.

Pe de altă parte, consultantul fiscal Adrian Bența atrage atenția că, deși execuția bugetară arată încasări record la bugetul de stat, problema fundamentală a României rezidă în structura cheltuielilor și în aparatul bugetar supradimensionat, atât în instituții centrale precum ANAF, cât și în administrațiile locale. Deși apreciază faptul că Guvernul a decis acum alocarea fondurilor „din aproape în aproape”, prioritizând serviciile esențiale, Bența arată că multe primării și-au dublat sau triplat numărul de angajați față de acum 20-30 de ani, în ciuda declinului demografic.

„Erau patru persoane, astăzi sunt 10-12 persoane la aceeași primărie, în condiția în care populația a scăzut, fie prin îmbătrânire și decese, fie prin emigrare, fie prin mai puțini copii născuți, iar serviciile publice nu s-au îmbunătățit peste noapte. Prin urmare, acea primărie este doar o sursă de cheltuieli neacoperită de venituri, pentru că impozitele nu acoperă nici măcar jumătate din cheltuielile cu salariile. Astfel de situații trebuie să fie corectate și trebuie corectate rapid.” - Adrian Bența, consultant fiscal

Explorează subiectele:

rectificare bugetară datorii primării Emil Drăghici

Distribuie Distribuie Comentarii