Două Românii, două realități: Cât costă viața, de la subzistență la lux
România rămâne una dintre cele mai sărace țări din UE. FOTO: Shutterstock
Această observație informală, bazată pe confesiunile utilizatorilor de internet, vine să completeze tabloul oficial al României. Potrivit Eurostat, România, alături de Bulgaria, se numără printre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un procent de 27,4% din populație expus riscului de sărăcie și excluziune socială, o cifră similară cu cea a Greciei (27,5%) și sub Bulgaria (29%). Media europeană este de 20,9%, reprezentând 92,7 milioane de persoane.
Discuția care a generat aceste perspective variate a început cu o simplă întrebare adresată de un utilizator Reddit, care dorea să afle cheltuielile lunare medii ale românilor. „Sunt curios cam cât cheltuiți într-o lună, în medie. Eu ajung pe la 4.000 lei pe lună, cu tot cu mâncare, utilități, ieșiri și alte cheltuieli curente. Voi pe unde vă încadrați? Dacă vreți, spuneți și orașul și dacă stați singuri sau cu cineva”, a fost postarea care a declanșat avalanșa de răspunsuri.
Bugetele de subzistență: Cum se descurcă familiile cu puțin
Răspunsurile au dezvăluit numeroși "magicieni ai bugetelor reduse", persoane care reușesc să trăiască cu sume surprinzător de mici, în special în orașele mici sau fără povara chiriei. Un internaut a relatat: „Maxim 3.000 lei toate cheltuielile, 2 adulți și un copil sub 1 an. Într-un oraș mic”. Uimit de performanță, un alt utilizator a întrebat „Cum? Cu un copil mic?”, primind confirmarea: „Da... acum a început diversificarea, deci să zicem că acum o să fie un maxim 3.500 lei”.
Un locuitor din București a descris un trai frugal de 4.000 de lei lunar, care include rate, utilități și costurile unui animal de companie, dar exclude vacanțele și limitează achizițiile de haine la strictul necesar, iar ieșirile în oraș la „una sau două ape plate”. Un altul a rezumat cheltuielile sale minime la „Aproximativ 1.000 de lei/lună + ~300 Utilități + 50 Lei telefon + 25$ Chat GPT”.
Cheia acestor bugete strânse, observată în mai multe răspunsuri, este gătitul preponderent acasă și absența ratelor sau a chiriei. Acest model este confirmat de o familie cu trei copii din Suceava, care se descurcă cu 6.500 de lei, sau de un cuplu din Galați care cheltuie 5.000 de lei fără chirie. Chiar și în București, un utilizator a menționat un buget de „3.000 de lei într-o lună normală”, cu condiția de a nu plăti chirie.
Clasa de mijloc urbană: echilibru între confort și sacrificii
Pe măsură ce veniturile cresc, cheltuielile devin mai complexe, reflectând dorința de confort modern. Un bucureștean a detaliat cheltuielile sale pe o lună obișnuită: „Pe luna iunie am avut așa: 2.400 chirie + întreținere, 1.900 mâncare (nu gătesc, doar îmi fac sandvișuri, comand, cumpăr direct), 250 transport (autobuz, metrou, bolt), 100 lei Digi+Vodafone, 500 de lei distracții”. Acesta a primit imediat o recomandare amicală de a-și permite „mai mult pe plăceri”.
O abordare mai riguroasă a fost prezentată de o familie cu doi copii și o pisică din Popești-Leordeni, care monitorizează toate cheltuielile într-un tabel Excel. Aceștia au constatat că, deși cheltuielile recurente sunt de 10.000 de lei, media anuală ajunge la 15.000 de lei lunar, incluzând vacanțe sau achiziții majore precum anvelopele de iarnă. Este interesant de remarcat că, în ciuda faptului că Bucureștiul și Clujul sunt orașele cu cele mai mari salarii din România, există cazuri în care locuitori ai acestor orașe trăiesc modest. Un cuplu din Cluj, de exemplu, a stârnit uimire afirmând că trăiește cu 5.000 de lei, inclusiv chiria, datorită unei chirii neobișnuit de ieftine în cel mai scump oraș al țării. „Cam 2.200-2.300 pe chirie + facturi, iar restul pe cumpărături. Nu avem cheltuieli de transport, folosim masina foarte rar, gătim predominant în casă. Evident, suma aia nu include vacanțe, haine, cheltuieli medicale etc, doar ce cheltuim recurent”, a explicat acesta.
Vârful piramidei: cheltuieli fără limite
La polul opus se află cei cu venituri semnificativ mai mari, pentru care problemele legate de prețul alimentelor de bază sunt inexistente. Un bucureștean a recunoscut că cheltuie peste 10.000 de lei lunar pentru el și mama sa, menționând că doar energia electrică a fost 700 de lei. „Nu fac calcule să nu mă ia cu rău şi cine ştie ce abonamente online mai am. La asta adaugi contabil, taxe la mirificul stat român, plus comisioane la bănci pentru intrări ieşiri”, a scris el.
Un părinte cu un copil a declarat un buget de 19.000 de lei lunar, afirmând: „Am trăit si cu mult mai puțin, dar concluzia e ca cu cât ai mai mult cu atât vei băga mâna în buzunar mai adânc”. La întrebarea „Îți iei roșii de alea bune de la Mega?”, a răspuns: „Nu te mai gândești la cumpărături dacă la asta te referi. Începi să-ți iei altele. Numai pe steam cheltui între 300 -500 lei lunar. Dar la final de lună sigur îi cheltui pe toți. Sau îi pun deoparte să-i cheltui mai târziu”.
Exemplul cel mai frapant al opulenței urbane vine tot din Cluj, unde un utilizator singur a declarat un buget lunar de 55.000 de lei, incluzând investițiile. Fără acestea, cheltuielile sale nete ating 13.500 de lei, sumă care acoperă o rată considerabilă la apartament și o lună de vacanță anuală în Sapporo.
Perspectiva diasporei și concluzia despre "două Românii"
Această radiografie financiară a atras și atenția românilor din diaspora, care folosesc aceste mărturii ca un barometru pentru o eventuală repatriere. Un român stabilit în Queens, New York, de 17 ani, a mărturisit că cheltuie aproximativ 2.800 de dolari pe lună, mâncând des la restaurant, primind răspunsul ironic că, dacă s-ar întoarce în țară cu un salariu similar, ar fi considerat un magnat. Un alt conațional din Atlanta, cu un sfert de secol în SUA, cheltuie peste 4.500 de dolari lunar, inclusiv rata la casă, și a recunoscut că el și soția sa sunt tot mai tentați să revină definitiv în Europa.
Concluzia generală, bazată pe aceste răspunsuri, este că societatea românească s-a fragmentat în „bule economice” distincte. Nu mai există un cost al vieții universal valabil, ci realități divergente, unde o sumă care reprezintă un prag de subzistență pentru o singură persoană într-un cartier rezidențial din Cluj sau București poate asigura confortul unei întregi familii dintr-un oraș de provincie. Potrivit datelor oficiale ale INS, Bucureștiul și Clujul conduc detașat în clasamentul celor mai mari salarii din România, fiind, implicit, și cele mai costisitoare orașe.
Pe lângă riscul de sărăcie, România se confruntă și cu o povară fiscală ridicată asupra muncii. Datele oficiale arată că statul impozitează 41,5% din veniturile românilor, o cifră semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene de 29,1%.
Explorează subiectele:
