Drama lui Dudu Georgescu: evacuat în 3 zile din casă și stins în Canada
Fostul mare atacant al clubului Dinamo București și al echipei naționale a României, Dudu Georgescu, s-a stins din viață la 76 de ani, în Canada, unde era stabilit de la începutul mileniului. Dispariția sa lasă un gol imens în sportul românesc, iar Federația Română de Fotbal (FRF) a anunțat deja că partidele din competițiile interne vor fi precedate de momente de reculegere.
Într-un mesaj oficial postat pe site-ul instituției, forul de conducere al fotbalului românesc și-a arătat compasiunea pentru pierderea suferită:
„...profundul regret pentru dispariția legendarului atacant al echipei naționale și al fotbalului românesc, Dudu Georgescu, decedat la vârsta de 76 de ani. Astfel, în meciurile rămase de disputat în această etapă, precum și la partidele din runda următoare, în competițiile FRF, Liga 2 și Liga 3, se va ține un moment de reculegere înainte de startul partidei.” — Federația Română de Fotbal

În 2014, Dudu Georgescu a fost la gala prin care s-au aniversat 30 de ani de la Euro 1984 Foto: Razvan Pasarica / Sportpictures
Evacuarea din București și exilul în Toronto
Ieșit din prim-plan în ultimele două-trei decenii, fostul golgheter a emigrat împreună cu familia în Toronto, la începutul acestui mileniu, unde a pus bazele unei școli de fotbal. Conform informațiilor publicate de „ProSport”, acesta locuia în metropola canadiană cu chirie, într-o casă aparținând unui prieten al interpretului de muzică populară Gheorghe Turda.
Chiar dacă trăia peste ocean, Dudu Georgescu a suferit o lovitură grea în 2014, când a pierdut în urma unui proces de retrocedare locuința din București. Era chiar casa în care stătuse din 1976 și pe care o primise drept răsplată pentru câștigarea primei sale „Ghete de Aur”. „Mi s-a pus un bilet în geam. «Să te muți în 3 zile de-aici!»”, povestea fostul atacant pentru „Gazeta Sporturilor”.
După acel episod, finanțatorul de la acea vreme al lui Dinamo, Ionuț Negoiță, a anunțat că îi pune la dispoziție un apartament în Popești-Leordeni. Tot atunci, fostul jucător a primit și un rol în organigrama clubului alb-roșu, însă colaborarea nu a fost de durată.
Dorul de țară nu l-a părăsit însă niciodată. La una dintre puținele sale apariții publice din România, în 2006, când a premiat mai mulți juniori în Complexul Sportiv Dinamo, mărturisea pentru „ProSport” că ar reveni imediat dacă ar avea ocazia să muncească în fotbalul autohton:
„Să ştiţi că vreau să mă întorc. Îmi ajunge printre străini. Vă spun sincer, dacă aş primi o solicitare să antrenez aici, chiar şi o grupă de juniori, mi-aş lua soţia şi aş veni în România. Şi în Canada am muncit în domeniu, dar copiii de acolo ştiu mai mult fotbal la tastatură.” — Dudu Georgescu
Doi ani mai târziu, în martie 2008, a fost recompensat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a pentru întreaga carieră și pentru prezența la Campionatul European din 1984.

Dudu Georgescu dă mâna cu Răzvan Burleanu, președintele FR de Fotbal Foto: Razvan Pasarica / Sportpictures
Performanțe europene egalate doar de elitele fotbalului mondial
În anii '70, Dudu Georgescu și-a făcut un nume pe plan continental cucerind de două ori „Gheata de Aur”, distincție înființată în sezonul 1967/1968 de publicația franceză „L'Équipe” pentru liderul golgheterilor din primele ligi europene. Atacantul român a câștigat trofeul prima dată în 1975, cu 33 de reușite, și apoi în 1977, când a înscris de 47 de ori.
Performanța sa din 1977, în privința numărului de goluri într-o singură ediție de campionat, a rămas decenii la rând aproape intangibilă, fiind depășită ulterior doar de Lionel Messi (50 de goluri pentru FC Barcelona în 2011/2012) și Cristiano Ronaldo (48 de goluri pentru Real Madrid în 2014/2015). „M-au sunat din toate colţurile lumii. AS, Marca, din Catalunya, de peste tot. Mă bucur că tocmai Messi m-a depăşit. Este un super fenomen, iar când pune piciorul pe minge, 90% e gol. Aşa era şi la mine, dar când dădeam cu capul“, declara fostul dinamovist pentru „ProSport” în mai 2013.
În ierarhia all-time a câștigătorilor „Ghetei de Aur”, Dudu Georgescu împarte treapta a treia, cu două trofee, alături de nume legendare precum Gerd Muller, Eusebio, Fernando Gomes, Mario Jardel, Thierry Henry, Diego Forlan, Luis Suarez, Robert Lewandowski și Harry Kane. Singurii care au adunat mai multe astfel de premii sunt Lionel Messi (6) și Cristiano Ronaldo (4).
Eficacitatea din fața porții i-a adus și trei nominalizări la „Balonul de Aur”. În 1975 s-a clasat pe locul 10 (11 puncte), într-o ediție adjudecată de Oleg Blohin (Dinamo Kiev), lăsând în urma sa jucători celebri precum Pirri, Oblak, Zoff, Netzer, Muller, Lato, Neeskens sau Facchetti. A mai figurat în clasament în 1976, pe poziția a 15-a (4 puncte), și în 1977, pe locul 9 (6 puncte).
Recordul de la Dinamo, transferurile blocate și legătura cu Mircea Lucescu
Născut la București, la 1 septembrie 1950, Dudu Georgescu a făcut primii pași în fotbal la Progresul București. A debutat în Divizia A pe 11 iunie 1969, într-un succes cu 3-0 împotriva Universității Craiova. În 1973 s-a transferat la CSM Reșița, echipă pentru care a reușit o „dublă” chiar împotriva lui Dinamo (4-1), prestație ce i-a adus, în același an, trecerea în Șoseaua Ștefan cel Mare.
În tricoul grupării dinamoviste a cunoscut consacrarea deplină: a cucerit patru titluri de campion (1975, 1977, 1982, 1983), a terminat de patru ori pe locul secund (1974, 1976, 1979, 1981) și a câștigat Cupa României în 1982. A fost de patru ori la rând golgheterul campionatului: 1975 (33 de goluri), 1976 (31), 1977 (47) și 1978 (24). În total, a adunat 370 de prezențe în Divizia A și a înscris 252 de goluri, rămânând până astăzi cel mai bun marcator din istoria primului eșalon românesc.
O mare parte din aceste realizări au fost legate de colaborarea cu Mircea Lucescu. În luna aprilie a acestui an, Dudu Georgescu trimitea redacției „ProSport” un mesaj profund emoționant:
„Mircea Lucescu a însemnat totul pentru mine ca fotbalist. Cel mai bun coleg, un om deosebit, un prieten adevărat și minunat. Am câștigat două Ghete de Aur din pasele lui. Sunt distrus psihic de moartea lui. Va rămâne în inima mea pentru totdeauna. Soția mea îi transmite lui Nelly condoleanțe și toată iubirea ei. Același lucru și pentru Răzvan.” — Dudu Georgescu
Deși valoarea sa a atras interesul unor cluburi din străinătate, printre care New York Cosmos (SUA), echipa la care a evoluat și Pele, dar și Al-Hilal (Arabia Saudită), statutul de jucător legitimat la clubul Ministerului de Interne i-a blocat orice șansă de a se transfera peste hotare.
Parcursul la echipa națională, cariera de antrenor și bilanțul golurilor
Pentru prima reprezentativă a României, Dudu Georgescu a bifat 44 de apariții (patru dintre ele la selecționata olimpică) și a punctat de 21 de ori. A îmbrăcat pentru prima dată tricoul naționalei pe 14 octombrie 1973, în victoria categorică cu 9-0 contra Finlandei, și a jucat ultimul meci pe 31 iulie 1984, în succesul cu 1-0 în fața Chinei. Din totalul selecțiilor sale, șase au fost în preliminariile Campionatului Mondial (3 goluri), opt în calificările pentru Campionatul European (6 goluri) și 26 în partide amicale (3 goluri).
După ce a pus ghetele în cui, a urmat cariera de antrenor, pregătind formațiile CSM Reșița, Corvinul, Acvila Giurgiu, Dunărea Călărași, Zimbrul Chișinău și gruparea saudită Al-Nejmeh, înainte de a se muta în Canada.
Cifrele lui Dudu Georgescu în prima ligă, pe echipe
- Progresul București (1969-1972): 5 goluri în 94 de meciuri
- CSM Reșița (1973): 7 goluri în 12 confruntări
- Dinamo București (1973-1983): 207 goluri în 260 de meciuri
- SC Bacău (1983/1984): 4 goluri în 22 de meciuri
- Gloria Buzău (1984-1986): 27 de goluri în 44 de meciuri
- Flacăra Moreni (1986): 2 goluri în 4 partide
Explorează subiectele:
