Drona căzută la Suceava avea explozibil: de ce nu a fost doborâtă de F-16
O incursiune aeriană petrecută joi a pus în alertă forțele de apărare ale României, după ce un aparat fără pilot a survolat spațiul național timp de circa patru minute. Incidentul s-a încheiat prin căderea aparatului în vecinătatea localității Solca din județul Suceava, fără a provoca victime sau distrugeri materiale. În aer s-au aflat imediat două avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române, ridicate în cadrul serviciului de Poliție Aeriană de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru a supraveghea traiectoria țintei.
Radu Miruță explică de ce nu a putut fi doborâtă drona din Suceava Foto: Facebook / MApN
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a oferit detalii despre natura aparatului într-o intervenție la postul Antena 3 , confirmând prezența materialului militar periculos la bord.
„Este o dronă de model rusesc. Este o dronă care avea încărcătură explozivă. Este o dronă a cărei încărcătură explozivă s-a desprins de pe ea puțin înaintea prăbușirii, având loc o explozie în aer la aproximativ 30 de metri de locul în care a căzut drona”, a precizat ministrul.
Pe lângă încărcătura periculoasă, specialiștii militari au constatat că drona include elemente tehnice inedite, echipamente pe care forțele române nu le mai întâlniseră până în prezent la aparatele intrate anterior neautorizat în spațiul aerian al țării.
Sistemele radar ale MApN reperaseră ținta din timp, încă din perioada în care survola teritoriul Ucrainei. Cu toate acestea, durata extrem de redusă a zborului pe teritoriul României nu a lăsat timp pentru configurarea parametrilor de atac.
„Este o dronă pe care am monitorizat-o pe radarele Ministerului Apărării încă dinaintea intrării în spațiul aerian românesc. A intrat pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian românesc. Nu au fost îndeplinite condițiile necesare pentru ca drona respectivă să fie angajată”, a subliniat Radu Miruță.
Oficialul a respins ideea că interceptarea ar ține strict de noroc sau de simpla trecere a graniței, arătând că șansele de angajare cresc odată cu timpul petrecut de țintă în aer, existând precedente când doborârea s-a realizat în 5 minute sau după 20 de minute. Decizia de a trage depinde însă de respectarea unor criterii tehnice stricte, menite să prevină producerea de pagube colaterale.
„Este vorba de suprapunerea unor condiții obligatorii din punct de vedere tehnic, astfel încât în ea să se poată trage fără să fie afectată populația care ar fi, eventual, sub zona respectivă, și fără ca racheta să iasă din spațiul aerian românesc. Sunt mai multe condiții; pentru a se îndeplini aceste poziții optime trebuie suprapuse mai multe scenarii care trebuie bifate, ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz” — Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării
În privința intenției din spatele acestui incident, autoritățile de la București rămân rezervate. Miruță a menționat că este prematură o concluzie dacă a fost o acțiune premeditată de testare sau o eroare tehnică provocată de războiul electronic ucrainean ori de sistemele antiaeriene vecine.
„E greu de spus la câteva ore după. Uitându-mă istoric, au fost situații în care am apreciat la nivelul strategic al Ministerului Apărării că a fost o testare; sunt foarte multe situații în care, pur și simplu, au fost deraiate de apărarea antiaeriană din Ucraina sau de bruiaj”, a conchis reprezentantul MApN.
Explorează subiectele:
