Duelul dronelor la mare distanță: cum se schimbă radical războiul din Ucraina
Ceea ce a debutat ca un război clasic de manevră cu coloane de blindate și a degenerat apoi într-un măcel de uzură dominat de artilerie parcurge o nouă mutație strategică. Confruntarea aeriană la distanțe mari a căpătat o importanță capitală, forțând ambele armate să își concentreze resursele pe lovituri chirurgicale menite să paralizeze economia și logistica inamicului la sute de kilometri depărtare de tranșee, conform unei analize publicate de The Guardian.
Militari ucraineni lansează drone spre ținte din Rusia Foto: Profimedia
Strategia de uzură a Kievului: producție proprie și misiuni nocturne
Lansările se desfășoară adesea la adăpostul nopții, ferite de radarele inamice și de condițiile meteo nefavorabile. În cadrul Regimentului 413 de drone „Raid”, unitate specializată formată în urmă cu aproape doi ani, echipele aliniază pe rampe modele FP-2 fabricate local de compania Fire Point. Având o anvergură de aproximativ șase metri și un propulsor auxiliar cu reacție care se activează la decolare pentru a completa motorul cu piston, aceste aparate pot zbura peste 300 de kilometri purtând încărcături de peste 100 de kilograme de explozibil direct spre obiective fortificate din teritoriile ocupate, cum ar fi regiunea Lugansk.
Comandantul unității, cunoscut sub indicativul „Skipper”, subliniază că volumul activităților s-a multiplicat considerabil: dacă în etapele inițiale o echipă executa două misiuni pe săptămână, în prezent ritmul este chiar și de zece ori mai susținut. Totuși, pericolul este permanent, avertizează ofițerul: „Și ei pot face același lucru. Poate că nu vezi inamicul cu ochii tăi, dar este în continuare un joc foarte periculos”.
Această presiune asimetrică a dat rezultate directe asupra ritmului ofensivei adverse. Conform estimărilor analiștilor occidentali, forțele ruse au înregistrat un avans de circa 90 de kilometri pătrați în august, o scădere accentuată în comparație cu cei 505 kilometri pătrați ocupați în aceeași lună a anului precedent.
Roiuri organizate ca o „orchestră” împotriva economiei ruse
Planificarea incursiunilor presupune o cooperare strânsă între Forțele Sistemelor Fără Pilot, trupele terestre și forțele speciale. Operatorii folosesc noțiunea de „orchestră” pentru a defini atacurile coordonate: aparate mai ieftine sunt trimise mai întâi pentru a satura apărarea antiaeriană și pentru a crea culoare sigure de trecere pentru dronele principale. Dacă în prezent se organizează misiuni ce pot reuni 300 de aparate simultan, obiectivul declarat al Ucrainei este de a atinge capacitatea de 1.000 de lansări într-o singură noapte.
Pe lângă modelul FP-2, dezvăluit în toamna anului trecut, ucrainenii folosesc drona FP-1, cu rază lungă de zbor și un cost de circa 75.000 de dolari, folosită pentru a lovi depozite de combustibil și rafinării situate mult în spatele granițelor Rusiei. Aceste incursiuni au consecințe economice măsurabile: Agenția Internațională pentru Energie indică o diminuare cu 7,7% a producției de țiței brut a Rusiei pe parcursul unui an. Analistul Sidharth Kaushal, de la Royal United Services Institute (RUSI), constată că ambele părți au devenit tot mai abile în a transforma lovirea infrastructurii îndepărtate în daune financiare substanțiale.
Din fața monitoarelor în tranșeele moderne
În sectorul Donețk, echipajele acționează mult mai aproape de linia de contact. Znakhar, un fost programator în vârstă de 33 de ani, cercetează în timpul zilei datele din sateliții occidentali și din dronele de recunoaștere pentru a localiza pozițiile de artilerie sau complexele de război electronic ale inamicului. Când se lasă întunericul, echipa sa trimite aparate Sych – cu aspect de aeromodele – în două până la șase misiuni de atac la zeci de kilometri adâncime.
Traseele sunt generate digital în doar câteva clipe, fiind apoi adaptate metodic pentru a ocoli formele de relief înalte, zonele urbane sau perimetrele unde sunt amplasate sistemele de interceptare rusești. Presiunea pe teren s-a modificat radical, explică Znakhar, semnalând prezența tot mai densă a aparatelor inamice. Pentru a supraviețui vânatului reciproc, militarii au renunțat la lansările pe câmp deschis, mutându-și o parte din operațiuni în buncăre subterane.
În aceste celule tehnologice, abilitățile civile devin arme esențiale. Ananas, un militar de 30 de ani cu studii în arhitectură și experiență de artist 3D în industria jocurilor video, explică legătura dintre grafica digitală și front: „Mă joc foarte mult. Așa că mă descurc bine cu un gamepad. Este un mare avantaj, pentru că acum sunt pilot.”
Rusia răspunde cu viteză: motoare cu reacție și rachete de croazieră ieftine
Deși Moscova se baza tradițional pe rachete balistice și de croazieră convenționale, completate de dronele de tip Shahed/Geran-2 preluate inițial din Iran, arsenalul său a primit upgrade-uri tehnice masive începând din luna mai. „Rusia nu se oprește niciodată”, atrage atenția Serhii Beskrestnov, consilier pentru tehnologie militară al președintelui Volodimir Zelenski.
Noile variante Geran-4 și Geran-5 sunt dotate cu motoare cu reacție Telefly fabricate în China. Geran-4 dezvoltă viteze de 300–550 km/h, în timp ce Geran-5 ajunge la 600 km/h, ambele fiind completate de racheta ușoară de croazieră Banderol. Viteza net superioară complică enorm misiunea apărării antiaeriene ucrainene, scăzând eficiența interceptărilor de la peste 90% la circa 60% în cazul noilor versiuni.
Conform analizelor, planurile industriale ale Moscovei vizează atingerea unui volum uriaș până în 2027: fabricarea a aproximativ 36.000 de drone Shahed cu reacție, 10.000 de sisteme Banderol și 10.000 de rachete economice Dan-T, sisteme orientate direct împotriva rețelelor ucrainene de electricitate, termoficare și apă pe timp de iarnă.
Bilanț sângeros în rândul civililor și blocaje logistice
Intensificarea atacurilor aeriene produce distrugeri majore departe de câmpul de luptă. În Kiev, bombardarea unei zone comerciale adiacente gării centrale a provocat recent moartea a două persoane și rănirea altor 41. La finele lunii august, explozia produsă de o dronă Geran-4 la un depozit din Myla, lângă capitală, a ucis 38 de oameni, în timp ce o altă lovitură a avariat sediul SBU din Kiev, existând suspiciuni că ghidajul terminal a fost asigurat de o sursă terestră.
În plus, rețeaua comercială urbană este direct afectată prin lovituri repetate asupra depozitelor marilor retaileri și benzinăriilor. De altfel, centrele de distribuție ale rețelelor de magazine, ale Nova Poshta și ale altor companii de comerț electronic au fost lovite de cel puțin 32 de ori în Ucraina. La rândul lor, ucrainenii au atacat de 17 ori depozitele companiilor Ozon și Wildberries de pe teritoriul Federației Ruse.
Eficacitatea propriilor atacuri ucrainene a întâmpinat însă obstacole din vara acestui an. Skipper recunoaște că, după o primăvară în care tehnicienii săi consemnau zilnic pierderi inamice, apărarea rusă a răspuns prin bruiaj electronic mai puternic, reducând substanțial precizia dronelor ieftine folosite de forțele ucrainene.
Datele ONU ilustrează prețul uman dramatic: 2.222 de oameni și-au pierdut viața în Ucraina în primele opt luni ale anului 2026, un total care depășește întregul an 2025. Doar pe durata lunii august s-au înregistrat 368 de morți în Ucraina și 113 pe teritoriul rus.
Perspectiva rămâne incertă pentru ambele capitale. Deși Rusia beneficiază de o bază antiaeriană mai densă, de rezerve economice mai consistente și ar putea pregăti mobilizarea a 300.000 de soldați după alegerile parlamentare, Ucraina se confruntă cu o povară financiară severă, având nevoie de circa 40 de miliarde de lire sterline suplimentare pentru anul viitor, în timp ce își pregătește infrastructura civilă pentru asalturile iernii.
Explorează subiectele:
