Dunărea sub asediul dezinformării: Românii, „experți” în hidrologie și energie nucleară pe rețelele sociale
România se confruntă, pe lângă provocările aduse de nivelul scăzut al Dunării, cu un fenomen tot mai pronunțat de dezinformare online. La fel ca în pandemie sau în discuțiile despre Constituție, rețelele de socializare au dat naștere unor noi "specialiști" autoproclamați în hidrologie, mecanică fluidelor și energie nucleară, care propagă narative false și teorii ale conspirației, contrazicând realitatea și avertismentele experților autentici, scrie g4media.ro .
Valul de cunoștințe enciclopedice al românilor a fost vizibil pentru prima dată în timpul pandemiei de coronavirus din 2020, când rețelele sociale au oferit o platformă deschisă "specialiștilor" în boli infecțioase. Ulterior, discuțiile privind anularea alegerilor din noiembrie 2024 au transformat mulți utilizatori în experți în drept constituțional. De mai bine de o săptămână, un nou domeniu de expertiză a captivat publicul online: hidrologia, mecanica fluidelor, Convenția Dunării și funcționarea centralelor nuclearelectrice.
Acești așa-ziși specialiști, adesea lipsiți de o pregătire relevantă, dar animați de certitudini inamovibile, reprezintă un curent puternic în mediul online. g4media.ro a identificat câteva dintre cele mai răspândite narative false și le-a confruntat cu explicațiile bazate pe știință ale adevăraților specialiști.
Conform definiției, un specialist este o persoană care cunoaște temeinic o disciplină sau o problemă, în domeniul căreia profesează.
Principalele narative false și realitatea din spatele lor
1. Nivelul apei în Cazanele Dunării este normal
Mihaela Andreescu a susținut, într-o postare pe Facebook, că nivelul Dunării în amonte de barajul Porțile de Fier 1 este "AȘA!!!", sugerând că nu există o situație ieșită din comun. Postarea sa, însoțită de fotografii din Cazanele Dunării, a fost distribuită de mii de ori și a generat peste 3.000 de comentarii, majoritatea susținând aceeași opinie.
Autoarea, din Târgu Jiu, absolventă de facultate, a devenit o voce activă pe subiectul Dunării în ultimele săptămâni. Ea încearcă să demonstreze că autoritățile mint pentru a justifica importul de energie din Ucraina, ca formă de sprijin în războiul cu Rusia.
Captură Facebook
Printre comentariile care susțin această teză se numără:
Corin Culcea : „Apa din Dunăre nu mai este a noastră, este a Europei, din care noi nu mai facem parte decât fictiv. Europa doar ne suge seva, pentru că toți politicienii noștri au vândut România, sub toate formele, cu bună știință.”
Florina Ancuta Florina : „Ce nu înțelegeți, doamnă? Că trebuie să importăm propriile resurse pe bani grei de la străini? Că totul este pentru vânzarea Transelectrica? Vom fi chiriași în propria țară! Ăștia s-au făcut oameni în acest mandat! O lălăie cu Bolojan interimar și le prinde bine!”
Petrica Cazacu : „Trebuie făcută economie! Au nevoie Ucraina și Republica Moldova de energie gratuită. Nu vă este clar?!”
Dori Vasile , la rândul său, a distribuit postarea.
Captură Facebook
Realitatea, conform specialiștilor: Anamaria Agiu, purtător de cuvânt al Apelor Române, a explicat că zona Cazanelor face parte din lacul de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier 1. Această amenajare hidroenergetică, administrată în parteneriat cu Serbia, a fost creată strict pentru producția de energie electrică și nu are rol de atenuare sau reținere a apei. Prin urmare, la Porțile de Fier, indiferent de nivelul apei – mare sau mic – "ce intră, iese", respectându-se cursul natural al Dunării.
2. Dunărea la Galați este la o cotă normală; criza energetică este o invenție a globaliștilor
Picu Apostol Roman, angajat al Primăriei Galați și fost membru în Consiliul de Administrație al Administrației Porturilor Dunării de la Galați (în 2024), a adoptat o nouă misiune în ultimele zile: aceea de a demonstra că Dunărea este în regulă, iar criza energetică este o invenție a "globaliștilor".
Într-o postare amplă, însoțită de o filmare din zona portului Galați, Picu Apostol Roman afirma:
EU VĂ ARĂT PROBE! PRIVIȚI CE SPUNE SONARUL! VĂ MAI SPUN CEVA: DUNĂREA CURGE DE ZECI DE MII DE ANI ȘI VA MAI CURGE ÎNCĂ SUTE DE MII DE ANI, NEPĂSĂTOARE LA INEPȚIILE IMBECILILOR CARE NE CONDUC! FILMAREA ACEASTA ESTE FĂCUTĂ PENTRU A DA PESTE BOT IMBECILILOR CARE PROPOVĂDUIESC IDEOLOGIA GLOBALISTĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE! Da, niște neica nimeni care au ajuns miniștri au primit ca temă să creeze o criză energetică. Ni se servesc zilnic imagini cu zone colmatate ca să pară că este secetă iar în timpul acesta se ascunde și incompetența instituțiilor care trebuiau să se ocupe cu operațiunile de dragare. Vreau să știu câtă apă este ținută în spatele barajului de la Porțile de Fier.(…) VĂ SPUN CU MÂNA PE INIMĂ CĂ NIVELUL CARE ESTE ACUM AL DUNĂRII, ÎN ZONA NOASTRĂ, ESTE CAM LA FEL ÎN FIECARE AN ÎN LUNILE IULIE-AUGUST.
- Picu Apostol Roman
Postarea a generat 40.000 de reacții, peste 3.000 de comentarii și a fost redistribuită de peste 15.000 de ori, atrăgând numeroși susținători ai teoriei că totul este un scenariu orchestrat de guvernanți.
Captură Facebook
Realitatea, conform specialiștilor: Anamaria Agiu de la Apele Române contrazice această "observație empirică". Ea subliniază că Dunărea se menține la debite extrem de scăzute pe tot sectorul românesc, dar și în întregul bazin hidrografic. Drept urmare, navigația se realizează doar cu nave de mici dimensiuni și cu tonaj redus, ceea ce confirmă o situație hidrologică dificilă, departe de normalitate.
3. Apele Dunării sunt oprite în Germania și Austria, iar România ar fi singura țară care și-a oprit un reactor nuclear
Europarlamentarul Gheorghe Piperea, cunoscut anterior ca un "specialist" în pandemie, s-a implicat activ și în dezbaterea privind criza energetică. Pe 31 iulie, el a explicat pe rețelele sociale unde ar fi dispărut apa Dunării:
Germania are în jur de 7.300 de hidrocentrale și 380 de lacuri de acumulare mari, din care 13 hidrocentrale principale sunt chiar pe cursul Dunării. Se mai construiește una acum în zona Passau – Untergriesbach, din Bavaria, masivă, de 30 de megawați. Austria are 3.800 de hidrocentrale, din care 10 hidrocentrale pe sectorul său de pe Dunăre. Sectorul austriac al Dunării are o lungime de aproximativ 350 de kilometri. Cele 14, respectiv 10 sisteme principale de baraje și acumulări din Germania și Austria transformă cursul Dunării într-o succesiune de lacuri de retenție folosite pentru producția de hidroenergie. E destul de mult oprită apa care nu mai curge pe Dunăre, nu-i așa?(….) În zilele astea, una dintre aceste centrale este oprită din lipsă de apă pe Dunăre, în timp ce Germania are 14, iar Austria are 10 — Austria, repet, pe undeva peste 300 de kilometri de curs al Dunării pe teritoriul său. E oarecum bizar, dar România este singura țară — am verificat — singura țară dunăreană care și-a oprit un reactor nuclear din lipsă de apă pe Dunăre. Să știți că era cât pe ce să se oprească și cel de-al doilea; nu se știe care a fost motivul pentru care nu s-a mai luat această decizie. Bulgaria, de exemplu, nu a închis propria centrală atomică de la Kozlodui, care e tot pe Dunăre.
- Gheorghe Piperea
Realitatea faptelor: Afirmațiile europarlamentarului Gheorghe Piperea sunt contrazise de datele existente. Chiar pe 31 iulie, când Piperea făcea aceste declarații, două dintre reactoarele centralei nucleare de la Paks, din Ungaria, fuseseră deja oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Mai mult, hidrocentralele de pe Dunăre din Germania și Austria sunt majoritar de tip "pe firul apei" (run-of-the-river), ceea ce înseamnă că nu dispun de lacuri de acumulare masive, ci de bazine de retenție de capacitate foarte mică. Cele mai mari lacuri de acumulare de pe Dunăre sunt, de fapt, cele de la Porțile de Fier 1 și 2 (la granița dintre România și Serbia) și cel de la Gabčíkovo, în Slovacia.
4. De ce nu a scăzut Dunărea și nu există stare de alertă în Bulgaria și Serbia?
Această întrebare circulă sub diverse forme pe rețelele de socializare, sugerând că situația Dunării ar fi normală în țările vecine.
Colaj capturi Facebook
Realitatea din țările vecine: Situația Dunării este critică și în țările din aval și amonte de România, generând deja consecințe semnificative.
- În Bulgaria, deși centrala nucleară de la Kozlodui funcționează la capacitate maximă în prezent , acest lucru se datorează amplasării sale pe sectorul inferior al Dunării și a unei configurații specifice a albiei, care menține o adâncime suficientă la prizele de apă. Centrala, responsabilă pentru o treime din producția de energie a țării, a fost proiectată pentru a funcționa la niveluri minime. Cu toate acestea, Bulgaria a impus deja restricții privind navigația din cauza nivelului scăzut al fluviului.
- În Serbia, situația este de asemenea gravă. Pe 25 iulie, Dusan Zivkovic, directorul general al companiei de energie electrică de stat (EPS), a declarat că producția celei mai mari hidrocentrale a țării, Djerdap 1 (Porțile de Fier 1), a scăzut la doar o treime din media zilnică din cauza debitului extrem de redus al Dunării. Zivkovic a precizat că lunile mai și iunie au înregistrat cea mai mică producție pentru aceste perioade de la deschiderea centralei în 1970. Centrala, cu o putere instalată totală de 1.140 MW, este operată în comun cu România. Pe 2 august, nivelul Dunării a atins un minim istoric lângă Bezdan, la intrarea din Croația în Serbia, ajungând la -159 de centimetri. Precedentul record negativ, de -143 de centimetri, fusese înregistrat în 1909. Dejan Vladiković de la Institutul Hidrometeorologic din Serbia a confirmat că cele mai scăzute niveluri ale apei din ultimii 50 de ani au fost măsurate la mai multe stații.
- În Ungaria, consecințele nivelului scăzut al Dunării au fost chiar mai drastice. Centrala nucleară de la Paks, care asigură aproximativ 50% din producția de energie electrică a țării, a fost oprită. Ca răspuns, guvernul a apelat la populație, instituții și companii să reducă voluntar consumul de electricitate, în special în orele de vârf. Potrivit premierului Péter Magyar, această inițiativă a dus la o reducere de aproximativ 700 MW, echivalentul producției a circa un reactor și jumătate de la Paks. Peste 300 de companii, inclusiv MOL, Samsung SDI, Audi Hungaria, Denso și Richter Gedeon (care a anunțat că își înjumătățește consumul și injectează în rețea energia produsă de propriul parc fotovoltaic), au răspuns solicitării. Premierul a avertizat că, dacă măsurile voluntare nu vor fi suficiente, guvernul este pregătit să introducă restricții obligatorii de consum pentru marile companii, chiar din primele zile ale săptămânii.
g4media.ro a contactat toate persoanele menționate în acest articol, solicitându-le dovezi în sprijinul declarațiilor publice făcute pe rețelele sociale.
Explorează subiectele:




/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2FBeFunky-collage-6-1024x1024.jpg)




