După 8 ani de zbor, misiunea BepiColombo intră sâmbătă pe orbita lui Mercur
Momentul decisiv al misiunii BepiColombo va avea loc sâmbătă, când specialiștii de la centrul de control al zborului vor activa propulsoarele pentru a plasa sonda pe orbita primei planete de la Soare, relatează The Guardian . Prin această manevră, proiectul dezvoltat de Europa și Japonia, care a necesitat o investiție de 1,6 miliarde de euro și o călătorie de peste opt ani întinsă pe aproximativ 9,7 miliarde de kilometri, va deveni doar a doua misiune din istorie care orbitează planeta Mercur.
Pentru comunitatea științifică, sosirea la destinație deschide oportunitatea de a răspunde unor întrebări rămase fără rezolvare despre cea mai mică planetă a Sistemului Solar. Cercetătorii vor să afle cum s-a putut forma Mercur atât de aproape de Soare, ce îi generează câmpul magnetic și care este compoziția gheții aflate în craterele sale permanent umbrite. Un alt mister major privește densitatea neobișnuit de mare a acestei lumi stâncoase: deși are un diametru cu doar 50% mai mare decât al Lunii, masa lui Mercur este de patru ori mai ridicată.
„Suntem foarte entuziasmați. A fost o așteptare îndelungată”, a mărturisit profesoara Emma Bunce, de la Universitatea din Leicester, care lucrează la acest proiect de două decenii. Ea coordonează instrumentul Mercury Imaging X-ray Spectrometer (MIXS), conceput special pentru a analiza compoziția geochimică a suprafeței planetei.
De ce este atât de greu să ajungi la Mercur și ce urmează după intrarea pe orbită
Drumul spre interiorul Sistemului Solar impune provocări tehnice neobișnuite. Pe măsură ce se apropie de centrul acestuia, navele spațiale sunt accelerate puternic de gravitația Soarelui, motiv pentru care trebuie să frâneze pe parcursul celei mai mari părți a călătoriei, astfel încât să nu treacă în viteză pe lângă țintă. „Este o misiune foarte complexă și dificilă”, a subliniat Emma Bunce.
Chiar dacă intrarea pe orbită are loc sâmbătă, observațiile științifice nu vor începe imediat. La începutul lunii decembrie, ansamblul BepiColombo se va despărți în două vehicule orbitale distincte, unul european și unul japonez, care vor fi direcționate pe orbite polare diferite în jurul planetei. Potrivit programului, operațiunile științifice propriu-zise vor debuta în aprilie anul viitor.
Sonda europeană, Mercury Planetary Orbiter (MPO), are rolul de a realiza hărți de înaltă rezoluție ale suprafeței și compoziției planetei, investigând totodată structura internă pentru a lămuri originea nucleului său neobișnuit de voluminos. În paralel, modulul japonez va studia câmpul magnetic al lui Mercur și exosfera sa de sodiu, un înveliș extrem de rarefiat format din gaze și atomi.
O planetă a extremelor și o misiune fără cale de întoarcere
Aflată la aproximativ 58 de milioane de kilometri de Soare — puțin peste o treime din distanța care separă Pământul de steaua noastră —, Mercur este o lume a contrastelor violente. O rotație completă în jurul propriei axe durează 58 de zile terestre, ceea ce face ca un punct de pe suprafață să fie expus luminii timp de trei luni, urmate de alte trei luni de întuneric. În aceste condiții, temperaturile urcă ziua până la 450 de grade Celsius și coboară noaptea până la minus 180 de grade Celsius.
Profesorul Geraint Jones, cercetătorul principal al proiectului BepiColombo în cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA), a arătat că perspectiva descoperirilor științifice a susținut motivația echipei pe parcursul celor opt ani de zbor. „Ne așteptăm să aflăm foarte multe lucruri, folosind instrumente mai performante, instalate pe două nave spațiale, pentru a studia toate aspectele planetei: structura sa internă, suprafața și spațiul din jurul ei”, a afirmat acesta.
Cercetătorul a detaliat și arsenalul tehnologic pregătit pentru explorare: „Pe lângă camerele care acoperă o gamă largă de lungimi de undă pentru studierea suprafeței, vom «gusta» gazele din jurul planetei, vom detecta câmpul magnetic, îi vom cerceta structura internă cu ajutorul unor instrumente extrem de sensibile și vom cartografia forma întregii planete cu ajutorul unui laser”.
Cele două sonde vor rămâne pe orbita lui Mercur aproximativ trei ani. După epuizarea combustibilului, vehiculele își vor pierde altitudinea și se vor prăbuși pe suprafața planetei. „Din păcate, nu se vor mai întoarce”, a conchis profesoara Emma Bunce.
Explorează subiectele:

