Erdogan refuză alegerea între NATO și Est: noua strategie globală a Ankarei
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan Foto: EPA-EFE
Poziționarea geografică a Turciei transformă abordarea multidimensională într-o necesitate strategică, respingând ideea că țara ar trebui să fie limitată la o singură sferă de influență. Într-un dialog cu publicația Newsweek , președintele Recep Tayyip Erdogan a punctat clar această orientare: „Nu considerăm că este corect să impunem Turciei alegerea între Occident și Orient”.
Liderul de la Ankara a precizat că prezența în NATO se îmbină armonios cu participarea activă în organizații precum Organizația Statelor Turcice și Organizația Cooperării Islamice, alături de statutul de partener de dialog în Organizația pentru Cooperare de la Shanghai. Totodată, relațiile economice cu Beijingul vizează fluxuri comerciale sporite, investiții și proiecte majore de infrastructură, cu un accent deosebit pe Coridorul Transcaspic Est-Vest-Central.
Această reorientare vine pe fondul unei transformări profunde a ordinii internaționale. Erdogan a observat că „centrul de greutate al lumii se schimbă” și că țările emergente cer un rol mai pregnant în deciziile majore. În această cheie, el a insistat asupra reformării Consiliului de Securitate al ONU, cerând un for mai reprezentativ, mai responsabil și capabil să oglindească noile raporturi globale de forțe.
Pactul de apărare de la Mecca: cooperare trilaterală, nu o axă anti-Iran
Clarificările președintelui turc au vizat și Acordul comun de apărare de la Mecca, parafat în luna august alături de Arabia Saudită și Pakistan. Erdogan a respins ferm speculațiile potrivit cărora inițiativa ar fi îndreptată împotriva unor actori precum Iranul sau Israelul: „Nu ar fi corect să privim Acordul comun de apărare de la Mecca drept o alianță creată împotriva Iranului, Israelului sau a oricărei alte țări”.
Documentul este fundamentat pe dreptul la autoapărare prevăzut la articolul 51 din Carta ONU, statuând că agresiunea militară asupra unuia dintre semnatari va fi privită ca un atac asupra tuturor. Cu toate acestea, sprijinul acordat nu se va declanșa mecanic în cazul unor confruntări izolate în state terțe precum Yemen sau Irak. Tipul de reacție — fie informații operative, asistență logistică, muniție sau implicare militară extinsă — va depinde strict de solicitările statului vizat și de amploarea pericolului.
Relații directe cu Washingtonul și eforturi de detensionare în Golf
În privința disputelor care implică Statele Unite, Israelul și Iranul, Turcia mizează pe rolul său unic de punte de legătură. „Statele Unite sunt aliatul nostru în cadrul NATO. Iranul este vecinul nostru”, a amintit Erdogan, subliniind că prioritatea rămâne dialogul diplomatic, subiect discutat și în cadrul celei mai recente întrevederi cu Donald Trump.
Ankara menține legături deschise și cu Teheranul, conștientă că orice blocaj sau escaladare militară în Strâmtoarea Hormuz ar lovi direct securitatea energetică și comerțul la nivel mondial. Pentru Erdogan, dialogul pragmatic cu Casa Albă reprezintă cheia gestionării divergențelor comerciale sau de securitate, refuzând ca parteneriatul strategic cu Washingtonul să fie mediat de alte capitale:
„Nu definesc relațiile dintre Turcia și SUA prin intermediul unei terțe țări. Partenerul nostru de dialog la Washington este administrația Statelor Unite. Ori de câte ori există o problemă pe care trebuie să o discutăm cu președintele Trump, vorbim direct cu el.”
Răspunzând vocilor din cercurile oficiale israeliene care încearcă să contureze Turcia drept un nou adversar regional, Erdogan a nuanțat poziția statului său: „Turcia nu este ostilă poporului israelian și niciunei alte societăți. Ne opunem politicilor pe care le considerăm contrare dreptului internațional și acțiunile care amplifică instabilitatea în regiunea noastră”.
Medierea în războiul din Ucraina și protejarea Mării Negre
Conflictul declanșat de Rusia în Ucraina rămâne o altă temă majoră în care Turcia dorește să joace rolul de pacificator, Erdogan avertizând asupra pericolului extinderii luptelor către restul continentului european. Ankara își pune din nou la dispoziție bunele oficii pentru găzduirea unor eventuale negocieri de pace.
Președintele turc a reamintit precedentele de succes ale diplomației turce, printre care acordul cerealier din Marea Neagră, schimburile de prizonieri și rundele găzduite anterior la Istanbul. Această disponibilitate de a media pacea i-a fost reconfirmată recent și președintelui rus Vladimir Putin, în timpul discuțiilor purtate la Bișkek.
În final, Erdogan a pledat pentru crearea unui cadru ferm de protecție destinat rutelor maritime comerciale din bazinul Mării Negre, cerând izolarea strictă a infrastructurii energetice și a transportului civil de operațiunile militare.
Explorează subiectele:
