Eșecul cronic al PSD, taxat dur în sondaje: Sorin Grindeanu este respins de peste jumătate dintre români
Peisajul politic românesc suferă mutații majore pe fondul nemulțumirii sociale profunde, arată datele Barometrului Institutului pentru Politici Economice și Publice (IPEP) , desfășurat în intervalul septembrie-octombrie 2026. Deși PSD reușește să se mențină formal pe prima poziție în opțiunile electoratului, partidul decontează masiv uzura de la putere, oprindu-se la un scor modest de doar 16,5%. Social-democrații sunt urmați de partenerii din PNL, cotați la 14,1%.

Sondajul indică o fragmentare a electoratului între AUR și un eventual partid condus de Georgescu. Foto: Mediafax
Marea surpriză a cercetării sociologice este prăbușirea AUR pe locul al cincilea, cu doar 10,8% din intențiile de vot. Formațiunea condusă de George Simion este devansată nu doar de PSD și PNL, ci și de o ipotetică construcție politică aflată sub conducerea lui Călin Georgescu (care ar aduna 13,1%), precum și de USR, creditat cu 11,2%. Totodată, 5,6% dintre cetățenii chestionați s-ar orienta către candidați independenți, în timp ce partidele mai mici rămân sub acest prag electoral.
Exasperarea față de partidele care au guvernat fragmentează votul de protest
Datele IPEP scot în evidență o scindare clară a bazinului electoral între AUR și un eventual partid al lui Călin Georgescu, cele două variante cumulând nu mai puțin de 23,9% din preferințele de vot. Analiștii institutului subliniază însă că acest procent semnificativ nu reprezintă neapărat o adeziune la o doctrină suveranistă clară. În realitate, mulți dintre acești alegători își manifestă pur și simplu repulsia și respingerea față de partidele care au guvernat România, în frunte cu PSD, sancționând astfel deceniile de promisiuni încălcate.
În plan demografic, studiul relevă un clivaj puternic între orașe și sate. Electoratul USR este masiv concentrat în mediul urban, în proporție de 80,4%. O tendință similară se observă și în rândul celor care preferă candidații independenți (78,6% provin din orașe) sau formațiunile politice mici, ai căror susținători locuiesc în mediul urban în proporție de 75%.
Criza de credibilitate: Sorin Grindeanu și George Simion, printre campionii neîncrederii
Eșecul clasei politice, și în special al liderilor PSD aflați la butoanele puterii, se vede cel mai clar în cifrele privind încrederea populației. Reprezentantul de vârf al social-democraților măsurat în sondaj, Sorin Grindeanu, se zbate într-o lipsă acută de popularitate: doar 11,6% dintre respondenți declară că au o încredere ridicată în el, în timp ce un procent covârșitor de 54,4% afirmă că nu au „deloc” încredere în politicianul PSD.
La capitolul neîncredere totală (răspunsuri „deloc”), clasamentul este condus de Nicușor Dan, cu 60,8%, secondat îndeaproape de liderul AUR, George Simion, care adună o respingere categorică din partea a 58,8% dintre participanții la sondaj. Pe locul al treilea în topul neîncrederii se plasează Ilie Bolojan (57%), urmat la egalitate de Sorin Grindeanu și Călin Georgescu (ambii cu câte 54,4% lipsă totală de încredere), în timp ce Dominic Fritz înregistrează 50,8%.
Privind spre polul opus, cel al încrederii ridicate, Călin Georgescu conduce detașat cu 27,9% dintre opțiuni. El este urmat de Ilie Bolojan (19,5%) și de George Simion (16,3%). După Sorin Grindeanu (11,6%), în clasamentul încrederii ridicate se mai regăsesc Dominic Fritz, cu 11,2%, și Nicușor Dan, care strânge doar 7,2%.
Culisele sondajului: Războiul intern din AUR și metodologia folosită
Rezultatele extrem de slabe atribuite AUR și lui George Simion vin într-un context politic aparte. Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP), entitatea care a realizat acest barometru, este condus chiar de Marius Lulea. Acesta este cofondator al AUR, dar a fost exclus din formațiune la începutul lunii octombrie, aflându-se în prezent într-un conflict deschis cu actuala conducere a partidului.
Conform precizărilor metodologice furnizate de IPEP, colectarea datelor a avut loc în lunile septembrie și octombrie 2026, pe baza unui eșantion de 502 persoane. A fost utilizată o metodă de eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială, acoperind zece unități teritoriale: municipiul București și județele Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Mureș, Cluj și Bihor. Marja de eroare declarată este de ±4,38%, la un nivel de încredere de 95%, fiind supusă efectelor specifice eșantionării multistadiale.
Explorează subiectele:


