Eșecul guvernului Veștea: Presa internațională analizează criza politică din România
Eșecul votului de încredere pentru cabinetul propus de Adrian Veștea este anticipat să intensifice instabilitatea politică din România, o țară care se confruntă deja cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, a relatat The Associated Press.
Guvernul propus de Adrian Veștea a căzut la vot FOTO: Inquam Photos
Luni seară, Parlamentul român a respins noul guvern propus de Adrian Veștea, care avea ca scop încheierea unei crize politice prelungite. Cu doar 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, propunerea a eșuat, deoarece erau necesare minim 233 de voturi, iar peste jumătate dintre parlamentari s-au abținut. Acest rezultat prelungește o instabilitate politică începută în luna mai, odată cu căderea guvernului anterior, conform News.ro .
Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe Veștea, membru PNL cu o vastă experiență administrativă, în speranța formării unui nou guvern. Aceasta a fost a doua nominalizare a lui Dan pentru funcția de prim-ministru, după ce Eugen Tomac, candidatul precedent, nu a reușit să propună un cabinet în intervalul de 10 zile alocat, conform AP.
În discursul său adresat parlamentarilor, Veștea a subliniat că România se află într-o „perioadă complexă”, marcată de o „neîncredere între cetățean și stat”. El a menționat „provocări economice serioase, tensiuni sociale acumulate de-a lungul anilor și un context internațional instabil”. Cu toate acestea, el a identificat „o criză de încredere” ca fiind problema fundamentală, a transmis agenția de presă.
Programul de guvernare și lista de miniștri propuse de Veștea au fost prezentate Parlamentului duminică. Totuși, președintele Nicușor Dan nu a consultat PNL-ul lui Veștea înainte de nominalizare. Deși cabinetul a primit sprijinul Partidului Social-Democrat (PSD), cel mai mare partid din Parlament, propriul său partid, PNL, a refuzat să îl susțină, a precizat AP.
Luni, Veștea a avut discuții cu George Simion, liderul Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), partid naționalist de extremă dreapta, invocând necesitatea rezolvării unei „crize fără precedent”. Simion a declarat ulterior că AUR nu va susține cabinetul, iar deputații partidului au părăsit sala înainte de vot. Într-un discurs în Parlament, Simion a afirmat că „trădarea este la ordinea zilei” în România de 35 de ani, anunțând că „cei din această sală care nu sunt trădători părăsesc această sală, care a devenit sinonimă cu trădarea”.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat presei, înainte de finalizarea votului, că partidul său nu va susține probabil un guvern minoritar, felicitându-l pe Veștea pentru că „a acceptat să intre în această luptă”. El a criticat absența „altora care nici măcar nu au fost prezenți la vot și se comportă ca niște moraliști”, adăugând că „nu este treaba mea să-i judec”.
Cristian Andrei, consultant politic din București, a comentat că acest vot avantajează semnificativ AUR, indicând incapacitatea partidelor principale de a guverna. El anticipează o prelungire a crizei politice. „Ne așteaptă un drum anevoios în căutarea unei majorități, deoarece partidele pro-occidentale se află într-un conflict perpetuu”, a declarat el pentru The Associated Press. „Instabilitatea și populismul câștigă din nou. Încrederea în politica mainstream este din nou victima”, a subliniat analistul.
Președintele Dan este acum nevoit să desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru. Un eșec al următorului nominalizat de a forma un guvern ar putea duce la declanșarea alegerilor anticipate, deși următoarele alegeri generale sunt programate pentru 2028.
Grindeanu l-a atacat pe Bolojan după ce Guvernul Veștea a picat: „E treaba românilor să-i judece pe cei care pun funcțiile personale mai presus de binele românilor”
România se confruntă cu un deficit bugetar printre cele mai mari din UE și o inflație accelerată. Coaliția, odată ajunsă la putere în iunie 2025, a stabilit reducerea deficitului ca prioritate, reamintește AP.
AFP: Parlamentul român respinge candidatura lui Adrian Veștea
La rândul său, Agence France-Presse (AFP) a informat că Parlamentul României l-a respins luni pe liberalul Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru desemnat, considerând evenimentul „o nouă surpriză politică după luni de turbulențe” într-o țară membră UE și NATO, la granița cu Ucraina. Agenția franceză de știri a detaliat contextul acestor evoluții politice:
Deși desemnat de președinte, Veștea avea nevoie de 233 de voturi din ambele camere ale Parlamentului pentru a forma un guvern. El a obținut însă doar 189 de voturi, conform rezultatelor oficiale. O parte dintre deputați au părăsit sala înainte de vot, după o zi de dezbateri asupra componenței cabinetului propus.
La începutul lunii mai, guvernul prim-ministrului liberal Ilie Bolojan fusese demis printr-o moțiune de cenzură susținută de partidele de centru-stânga și de extrema-dreaptă.
După retragerea primului candidat la funcția de prim-ministru, președintele României, Nicușor Dan, l-a nominalizat pe 14 iunie pe Veștea, un liberal în vârstă de 52 de ani, cu sarcina de a forma noul guvern.
Propriul său partid, PNL, condus de Bolojan, refuzase să îl susțină pe prim-ministrul desemnat, ajungând chiar la amenințări cu excluderea din partid.
Veștea are o experiență notabilă, fiind fost primar, lider al administrației regionale și ministru al dezvoltării naționale.
Anterior, Veștea declarase că va negocia cu „partidele politice democratice pro-occidentale” din Parlament, în vederea construirii unei majorități guvernamentale. Totuși, înainte de votul de luni, el a purtat discuții și cu AUR, cel mai mare partid de extremă dreapta din țară, cunoscut pentru poziția sa critică față de UE.
După înfrângerea sa, Veștea a îndreptat criticile către AUR, partid care deține 90 de locuri în Parlament. El a declarat reporterilor: „Am conștiința curată. Mi-am făcut datoria”. Într-o postare pe Facebook, a adăugat că „cele 47 de zile fără guvern ne costă scump în fonduri europene, încredere și timp pe care nu le vom mai recupera”, subliniind convingerea sa că „responsabilitatea ar trebui să primeze în fața calculelor politice”.
Adrian Veștea și-a recunoscut înfrângerea după votul din Parlament: „Am conștiința împăcată. Mi-am făcut datoria”
Votul de neîncredere din luna mai, care a provocat căderea guvernului Bolojan, a survenit după ce social-democrații (PSD) – cel mai mare partid politic din România – au părăsit coaliția pro-UE și s-au alăturat partidelor de extremă dreapta pentru a vota împotriva cabinetului.
Președintele Dan a reiterat în mod constant excluderea formării unui guvern care să includă forțe de extremă dreapta, aflate în ascensiune.
AFP a reamintit că Dan a fost ales președinte în urma unui scrutin reprogramat în mai 2025, după anularea controversată a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pe fondul acuzațiilor de interferență rusă.
Într-un comunicat de la începutul lunii, când Veștea a fost desemnat prim-ministru, AUR a declarat că nominalizarea sa „nu face decât să agraveze criza actuală” și a cerut organizarea de alegeri anticipate.
Guvernul de coaliție al lui Bolojan, instalat în iunie 2025, a implementat măsuri de austeritate impopulare, inclusiv majorări de impozite, într-un efort de a reduce deficitul bugetar, care ajunsese cel mai mare din Uniunea Europeană.
Președintele va trebui să propună un alt prim-ministru, a subliniat analistul Remus Ioan, fondatorul INSCOP Research. Pe Facebook, acesta a explicat că „o a doua respingere va declanșa opțiunea nucleară a unor alegeri anticipate”, situație pe care o consideră „o catastrofă pentru țară, economie, companii și veniturile populației”. Ioan a adăugat că „niciun partid, cu excepția AUR, nu ar avea de câștigat de pe urma unor alegeri anticipate”.
Explorează subiectele:
