Estonia, ținta următoare? Rusia ar putea testa NATO, avertizează CIA

Putin ar putea încerca să „testeze hotărârea NATO” Foto: FOTO X

Vizita secretă a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, a reprezentat, pentru o perioadă, unul dintre principalele mistere politice recente. Un avion militar american a aterizat pe neașteptate, urmat de ore de negocieri cu ușile închise și de o cerere adresată Ucrainei de a nu ataca Moscova. Explicațiile oficiale au fost aproape inexistente, alimentând speculațiile.

Președintele american Donald Trump a caracterizat ulterior călătoria lui Ratcliffe drept "de rutină", negând orice legătură cu riscul unui război între Rusia și NATO, cu situația din Iran sau cu mobilizarea în Rusia. Potrivit acestuia, Washingtonul își dorește în primul rând încheierea conflictului ruso-ucrainean, iar vizita ar fi putut face parte din acest efort.

Avertismentul secret al SUA: Rusia ar putea "testa" NATO

Totuși, cotidianul american The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu scopul călătoriei, prezintă o versiune radical diferită: unul dintre obiectivele primordiale ale lui Ratcliffe a fost să avertizeze Moscova cu privire la inacceptabilitatea unui atac asupra țărilor NATO.

Conform publicației, vizita a avut loc pe fondul unor noi evaluări ale serviciilor de informații americane. Acestea sugerează că, în următorii ani, președintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să "testeze hotărârea NATO" printr-un atac limitat, nu neapărat un război de amploare. Un astfel de incident ar plasa aliații într-o poziție extrem de dificilă.

Scenariile posibile includ atacuri cibernetice de amploare, acte de sabotaj sau chiar invazii terestre la scară mică. Statele baltice sunt considerate cele mai probabile ținte într-un astfel de context. Miza principală nu ar fi o invazie totală, ci crearea deliberată a unei crize limitate, pentru a vedea dacă Statele Unite și națiunile europene sunt pregătite să aplice efectiv principiul apărării colective pentru "câțiva kilometri de teritoriu" sau în cazul unui incident lăsat de Moscova în "zona gri".

Un factor suplimentar în aceste calcule ar putea fi starea arsenalelor occidentale. WSJ menționează că stocurile unor muniții critice s-au epuizat din cauza livrărilor masive către Ucraina și a cheltuielilor generate de conflictul cu Iranul. Această situație ar putea fi percepută de Moscova ca o fereastră de vulnerabilitate pentru Occident.

Kaliningrad și vulnerabilitatea Estoniei, puncte cheie

În acest context, o atenție deosebită o atrage regiunea Kaliningrad, o enclavă rusească la granițele Alianței, de unde au fost proiectate de mult timp cele mai periculoase scenarii de escaladare între Rusia și Occident.

Analistul militar ucrainean Dmitri Snegirev subliniază că Rusia se pregătește pentru o nouă mobilizare de aproximativ o lună, informații confirmate și de autoritățile ucrainene. Potrivit lui Snegirev, au existat deja două valuri de mobilizare, fiecare implicând sute de mii de oameni, iar rapoartele serviciilor secrete americane indică acum estimări similare.

Expertul consideră că mobilizarea în sine nu explică vizita surpriză a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova. Cu o zi înainte de vizită, în regiunea Kaliningrad din Federația Rusă aveau loc exerciții de mobilizare, a căror locație ar fi putut atrage atenția Washingtonului. Snegirev interpretează aceste exerciții ca un element de presiune asupra NATO. Coridorul Suwałki, o secțiune strategică de teritoriu polonez și lituanian care face legătura între Kaliningrad și Belarus, ar putea fi miza. Activitatea militară demonstrativă de la Kaliningrad ar putea semnala o posibilă tentativă a Rusiei de a crea o conexiune terestră cu Belarus, ceea ce ar însemna o ciocnire directă pe teritoriul NATO. Declarațiile lui Lukașenko, conform cărora Belarus și Rusia stau „umăr la umăr” în fața amenințărilor externe, vizează, în opinia lui Snegirev, Polonia și Țările Baltice.

„Statele Unite au analizat aceste două fapte, le-au compilat și au primit un răspuns. Prin urmare, vizita șefului CIA este un avertisment adresat Federației Ruse cu privire la caracterul indezirabil al tuturor acestor procese”, a declarat Snegirev pentru Focus .

O altă întrebare fundamentală este dacă Rusia este, în prezent, capabilă să amenințe NATO și să desfășoare efectiv o operațiune militară limitată împotriva unei țări membre a Alianței.

Observatorul militar-politic Oleksandr Kovalenko de la grupul Rezistența Informațională din Ucraina consideră că Rusia are deja această capacitate, dar riscurile pentru diferite state NATO variază semnificativ.

„Dacă vorbim despre probabilitatea unui atac asupra Poloniei, aceasta este minimă. Și în Finlanda, este minimă. Dacă vorbim despre Estonia, este peste medie”, a declarat Kovalenko pentru Focus.

Estonia este considerată una dintre cele mai vulnerabile zone. Granița sa estică se învecinează cu regiunile Leningrad și Pskov din Federația Rusă, unde, potrivit expertului, este concentrat un număr semnificativ de forțe rusești, inclusiv unități dotate cu tancuri, vehicule blindate și artilerie. Kovalenko consideră și Marea Baltică un risc separat, Rusia având capacități de a ataca teritoriul Estoniei din această direcție sau de a desfășura o operațiune amfibie limitată pe coasta sa nordică.

În acest context, o nouă mobilizare în Rusia capătă un alt sens: resursa suplimentară ar putea fi folosită nu doar pentru războiul împotriva Ucrainei.

Rusia se poate mobiliza nu doar pentru a satura frontul din Ucraina cu resurse umane, ci și pentru a crea o rezervă de 50-100 de mii de oameni pentru o astfel de operațiune împotriva Estoniei. Atunci probabilitatea devine nu doar peste medie, ci extrem de mare.
– Oleksandr Kovalenko

Șantajul lui Putin: "Încetați să ajutați Ucraina, iar noi ne oprim"

Un punct comun în evaluările celor doi experți este că o potențială escaladare împotriva NATO nu ar fi un scop în sine pentru Kremlin, ci o modalitate de a crește brusc miza în confruntarea cu Occidentul.

Snegirev numește activitatea demonstrativă a Rusiei o posibilă „scurgere controlată” – un scenariu pe care Moscova îl prezintă deliberat Washingtonului. Semnalul condiționat ar putea consta într-o tentativă de negociere: Rusia nu extinde războiul în Polonia și statele baltice, iar SUA, în schimb, sporește presiunea asupra Kievului în privința condițiilor pentru încheierea războiului și a concesiilor teritoriale.

Kovalenko nu crede nici el că Putin ar viza un război la scară largă cu întreaga Alianță. Un atac limitat ar fi conceput pentru un efect psihologic și politic, demonstrând europenilor că războiul nu mai este undeva departe, în Ucraina, ci direct pe teritoriul UE și NATO. Expertul sugerează că Putin ar putea folosi distrugerile și victimele inițiale pentru a șantaja puterile occidentale.

„Încetați să ajutați Ucraina, iar noi ne oprim unde suntem. Aceasta este poziția”, explică Kovalenko posibila logică a Moscovei.

Calculul într-un astfel de scenariu nu s-ar baza pe o victorie militară asupra NATO – capacitățile Alianței depășesc semnificativ pe cele ale Rusiei – ci pe șocul primelor zile ale conflictului, teama de o escaladare suplimentară și o divizare politică între aliați.

Reacția Washingtonului: Presiune economică și militară

Snegirev consideră că principala pârghie americană este presiunea economică și militar-politică. Aceasta ar include o posibilă înăsprire a sancțiunilor nu doar împotriva Federației Ruse, ci și împotriva statelor și companiilor care ajută Moscova să obțină venituri din exporturile de energie sau să ocolească restricțiile tehnologice.

Un alt semnal ar putea fi extinderea capacităților Ucrainei de a ataca infrastructura energetică și de rafinare a petrolului din Rusia. Astfel, se va încerca plasarea Kremlinului în fața unei alegeri simple: fie reduce miza și trece la negocieri reale, fie prețul continuării războiului crește.

„Această abordare este tipică stilului lui Trump – dură și oarecum «cowboy». Vizita neașteptată a directorului CIA la Moscova ar putea fi doar un element dintr-un joc mult mai amplu: Washingtonul încearcă simultan să prevină o nouă escaladare împotriva NATO, să pună presiune pe Rusia în ceea ce privește războiul din Ucraina și să înțeleagă cât de departe este de fapt pregătit să meargă Kremlinul”, conchide Snegirev.