Europa nu se poate apăra singură până în 2030: avertisment dur al auditorilor UE
În ciuda creșterilor bugetare accelerate impuse de războiul din Ucraina, Uniunea Europeană întâmpină obstacole majore în încercarea de a atinge un nivel optim de apărare până la finalul acestui deceniu. Un raport oficial avertizează că blocul comunitar rămâne profund dependent de capabilitățile militare ale Statelor Unite, fiind în continuare frânat de industrii naționale fragmentate și de lipsa unei viziuni comune de achiziții.
Capacitatea capitalelor europene de a respinge o agresiune militară fără sprijin extern până în 2030 este incertă, relevă o analiză a Curții de Conturi Europene (CCE), prezentată de publicația The Guardian . Deși blocul comunitar se află într-o postură mai solidă decât înainte de invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022, atingerea autonomiei militare rămâne o țintă extrem de greu de atins.
Marek Opiola, reprezentantul CCE care a condus evaluarea politicilor comunitare de apărare, a evidențiat marile sincope cu care se confruntă Uniunea. Potrivit acestuia, atingerea capacității de reacție până în 2030 reprezintă o încercare complicată pe fondul fragmentării sistemelor naționale, al blocajelor din lanțurile de producție și al dependenței constante de Statele Unite. Cu toate acestea, oficialul a punctat că Uniunea mai poate recupera teren dacă va crește semnificativ fondurile alocate sectorului militar și va accelera fabricarea de muniție.
Ținta strategică pentru anul 2030 fusese asumată anul trecut, după ce rapoartele serviciilor de informații au indicat posibilitatea ca Rusia să poată declanșa un conflict extins împotriva statelor europene în jurul acelei date. Pentru auditori, pregătirea reală presupune dobândirea unei autonomii strategice și posibilitatea de a susține independent o confruntare armată de mare intensitate.
În intervalul 2020–2025, guvernele europene și-au majorat cheltuielile militare cu 79%, încercând să descurajeze amenințarea de la Moscova și să se alinieze cerințelor stabilite de NATO. Chiar și așa, rezultatele au venit adesea cu mari întârzieri: promisiunea de a livra Ucrainei un milion de proiectile de artilerie a fost onorată abia în noiembrie 2024, cu un decalaj de opt luni față de termenul asumat inițial.
Auditorii CCE recunosc că nivelul actual de pregătire este superior celui evaluat în 2019, însă atrag atenția că lipsa de coordonare dintre state generează cheltuieli paralele inutile și lasă descoperite zone militare critice. O ilustrare elocventă a acestor disensiuni – deși neconsemnată în documentul oficial – este abandonarea de către Paris și Berlin a proiectului de 100 de miliarde de euro dedicat construirii unui avion de luptă comun, inițiativă eșuată din cauza luptelor de culise între companiile implicate pentru împărțirea conducerii tehnice.
Raportul scoate la iveală și o tensiune vizibilă între urgențele din teren și principiul „Buy European”, prin care Bruxelles-ul încearcă să direcționeze fondurile către industria continentală. Statisticile indică faptul că, între februarie 2022 și iunie 2023, nu mai puțin de 78% din achizițiile militare realizate de țările UE au provenit din state terțe, Statele Unite acoperind singure 63% din total.
Orientarea masivă către furnizorii americani a fost explicată de auditori prin nevoia imperioasă de resurse imediate după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Deși se observă primele semne ale unei schimbări de tendință, lipsa datelor complete împiedică formularea unei concluzii clare.
Normele europene prevăd ca fondurile comune să susțină industria autohtonă sau pe cea a țărilor partenere, cum ar fi Ucraina și Norvegia, oferind totuși derogări în situațiile în care echipamentele vitale nu pot fi produse la timp în interiorul Uniunii. În acest context, pe fondul atacurilor devastatoare cu drone și rachete rusești din timpul verii, autoritățile de la Kiev au cerut o excepție de la regulile „Buy European” pentru a putea achiziționa interceptoare americane Patriot printr-un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat de blocul european.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a confirmat că Ucraina a solicitat sume de ordinul miliardelor de euro pentru întărirea scutului său antiaerian, inclusiv prin rachete Patriot. Un purtător de cuvânt al Comisiei a menționat că achiziția necesită aprobarea unei derogări din partea statelor membre, exprimându-și speranța că procedura va fi finalizată curând.
În final, Curtea de Conturi a concluzionat că apelul la furnizori externi poate fi justificat pe termen scurt din cauza urgențelor operaționale, însă liderii europeni sunt obligați să conceapă în paralel o strategie clară pentru a dezvolta aceste capabilități militare esențiale pe termen lung chiar pe continent.
Explorează subiectele:
