Șef al Centrului de Coordonare a Incidentelor din Australia de Vest, dr. Tudor Codreanu a fost decorat de Regele Charles III pentru felul în care a gestionat pandemia în acest stat australian. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Codreanu explică cum ar trata patria sa adoptivă cazuri ca cele de la Colectiv și Crevedia și de ce în Australia ar fi imposibile asemenea ilegalități

Originar din Cluj, dr. Tudor Codreanu și-a construit o carieră importantă în Australia , unde e comandant al Centrului de Coordonare a Incidentelor în Australia de Vest, un teritoriu de zece ori mai mare decât Marea Britanie, şi se ocupă de tot ce înseamnă agenţi biologici, cutremure, cicloane și incendii, ultimele frecvente într-o ţară ca Australia. Totodată, este comandant al Australiei de Vest al Diviziei de Asistenţă medicală de urgenţă în regiunea Pacificului de Sud-Est pentru misiuni medicale complexe.

În plus, predă cursuri de medicina dezastrelor la două universităţi din Europa - una la Bruxelles și una la Novara, la nord de Milano, în cadrul masteratului european pe medicină de dezastre. Timp de câţiva ani, el a predat şi la Cluj, dar timpul limitat și distanța l-au obligat să renunțe.

Premiat de Regele Charles

În Australia, Tudor Codreanu şi-a adus o mare contribuţie la frânarea pandemiei. Pentru asta, el a fost decorat de Regele Charles III cu Public Service Medal, medalia pentru servicii publice. Și pentru că regele nu a putut ajunge în Australia, guvernatorul statului Australia de Vest a fost desemnat să facă premierea, în numele suveranului britanic.

„Am avut o foarte mare surprinză când, în iunie, am fost anunțat, chiar de ziua regelui, că voi fi decorat. Am fost foarte plăcut surprins să-mi aflu numele pe lista celor decorați. Procesul e secret și e inițiat de o altă persoană, altcineva te propune. Habar n-am cine a făcut această propunere, dar sigur nu vecinii!, pentru că justificarea trebuie să fie foarte serioasă și trebuie confirmată de alte două persoane. Este extraordinar de măgulitor și deosebit de onorant, dar și un prilej de profundă reflecție asupra tuturor celor care m-au ajutat să fac asta, dar și asupra familiei care m-a susținut în fiecare zi, fie ea bună sau mai puțin bună”, mărturisește românul.

S-a auzit și în Australia de Colectiv

În ce privește evenimentele din România, incendiul de la Colectiv și exploziile recente de la Crevedia, toate i-au lăsat un gust amar. În Australia, niciunul din cele două cazuri nu a fost mediat, dar posturile de știri au arătat imagini și au relatat pe scurt cele întâmplate.

„Între Australia și România sunt 17.000 de kilometri. Deci, probabil că accidentul de la Colectiv a fost menționat o dată sau de două ori când s-a întâmplat. Dar nu s-a urmărit desfășurarea evenimentelor, mai ales că, dacă bine mi-aduc aminte, în același an au avut loc alte evenimente grave, ca de exemplu atentatul terorist de la Paris”, spune românul.

Dacă explozia de la Crevedia ar fi avut loc în Australia, vinovații ar fi acuzați imediat.

„Aici tot ce este ilegal se pedepsește. N-am niciun dubiu că în momentul în care un grad de suspiciune îndreptățit este stabilit de cei care anchetează un eveniment, persoana respectivă este acuzată și procesul urmează cursul legal. Ca în orice altă țară, și la noi există suficiente exemple de persoane sau firme care sunt prinse încălcând legea. Odată ilegalitatea dovedită, consecințele sunt foarte serioase”, mai spune el.

Totuși, în Australia ar fi fost puțin probabil să se întâmple așa ceva, pentru că sistemele de control sunt extrem de stringente si frecvente.

„Nu sunt familiar cu sistemele de control din România, dar în Australia există controale foarte serioase, conduse de multe ministere, mai ales dacă există potențiale riscuri pentru populație. Deci orice tentativă a unei firme de a funcționa fără să aibă toate avizele în ordine este depistată rapid, cu consecințele de rigoare”, adaugă românul.

Soluțiile Australiei

El mai amintește că, în urmă cu mai mulți ani, Australia a fost zdruncinată de câteva evenimente cumplite. A fost cazul exploziilor care au avut loc pe platformele petroliere din nord-vestul țării și despre atacurile teroriste cu bombe din Bali, în Indonezia.

„Răspunsul la asemenea incidente necesită un efort și o logistică extraordinare. Noi avem un singur spital specializat în tratamentul pacienților cu arsuri, în capitala Perth. Cel mai îndepărtat colț al statului este la peste 2.000 de kilometri în linie dreaptă, și peste 3,000 de km pe drum. Însă responsabilitatea noastra pentru accesul pacienților la tratament medical nu depinde de distanță. Și sigur că rar au loc astfel de explozii, dar când se întâmplă, noi avem obligația de a trata toți pacienții. Aceasta obligație creează nevoia de a avea capacitatea adecvată în sistemul medical”, completează Codreanu.

Astfel, în ultimă instanță, într-o țară ca Australia ar intra în joc, dacă ar fi cazul, și spitalele particulare, care, chiar dacă nu au secții de arși, au capacitatea de a iniția tratamentul necesar. Folosirea expertizei medicale de la centrul din Perth poate fi transmisă folosind sistemele de telemedicină.

„Și dacă prin absurd nu am avea atâtea locuri câți pacienți, să presupunem că ar fi un dezastru cum nu am avut niciodată, în Australia avem înțelegeri cu alte spitale, inclusiv cu cele particulare. Este un lucru care este stabilit prin planurile de dezastru pe care le avem în sistemul sanitar, condus de ministerul nostru de Sănatate. Memorandumurile de înțelegere și de ajutor reciproc în cazuri extreme sunt stabilite «la rece», nu în timpul dezastrului. Mă aștept ca tratamentul inițial al arsurilor, într-o țară europeana și în secolul nostru, deci în România, trebuie să fie în accesibil”, susține el.

În opinia sa, este un lucru greu de înțeles că nici măcar după momentul Colectiv nu au fost înființate spitale sau secții de arși.

„E un act de balans pentru a fi pregătit pentru evenimente cu frecvență redusă, dar cu implicații mari, cum ar fi exploziile. Trebuie găsită formula optimă în care expertiza și echipamentul necesar este disponibil 24/24, dar nu e nevoie de el 24/24. O situație similară există și în alte organizații, pregătite pentru a răspunde la situații excepționale, deci, prin definiție, cu frecvență rară. În acest sens, Australia suportă această pregătire pe care nu o privim ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiție în sănătatea pacientului”, încheie Tudor Codreanu.