Formule, nume și strategii/Bursa zvonurilor pentru viitorul guvern/Ce scenariu exclude PSD
După mai bine de trei luni de la căderea Guvernului prin moțiune de cenzură, România continuă să funcționeze sub un cabinet interimar, confruntându-se cu o incertitudine profundă privind viitorul executiv. Liderii partidelor din fosta coaliție sunt așteptați marți la Palatul Cotroceni pentru discuții ce ar putea debloca impasul politic, în timp ce negocierile pentru formarea unui nou guvern cu puteri depline se anunță pentru săptămâna viitoare, principalul punct de divergență rămânând formula sa: un guvern politic sau unul tehnocrat, scenariu ferm respins de PSD.
România se află de peste trei luni într-o situație politică precară, operând cu un guvern interimar, după ce o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut pe 5 mai 2026. În ciuda multiplelor încercări de a instala un nou executiv, inclusiv o propunere de premier care a ajuns la votul Parlamentului, eforturile au rămas fără succes, iar perspectivele privind un guvern stabil sunt încă neclare.
Discuții cruciale la Cotroceni
În acest context, președintele Nicușor Dan va avea o nouă rundă de întâlniri cu liderii partidelor din fosta coaliție. O primă întâlnire este programată marți după-amiază, de la ora 16:00, pentru a aborda legea salarizării, un jalon esențial în PNRR rămas nerezolvat din cauza divergențelor politice. Conform unor surse politice, nici subiectul formării guvernului nu este exclus din agenda acestei discuții. Ulterior, o nouă serie de negocieri pentru viitorul executiv ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, tot la Palatul Cotroceni, la invitația șefului statului, în încercarea de a ajunge la un consens, scrie Cotidianul .
Divergențe profunde privind formula de guvernare
În spațiul public circulă două scenarii principale pentru viitorul cabinet: un guvern minoritar PSD, care ar putea fi susținut de UDMR, de disidenți din PNL, precum și de grupurile PACE și UPR; sau un guvern tehnocrat. Pozițiile partidelor pe aceste variante sunt însă puternic divergente.
Social-democrații exclud categoric un guvern pur tehnocrat. Surse interne din PSD au declarat că partidul consideră fezabil doar un guvern politic, întrebând retoric: „Tehnocrat nu. Ne întoarcem înapoi cu trei luni?”. Cu toate acestea, PSD ar fi dispus să accepte un premier independent sau tehnocrat, cu condiția ca portofoliile ministeriale să fie ocupate de miniștri politici.
De cealaltă parte, UDMR, un actor cheie pentru asigurarea unei majorități parlamentare, se arată deschis oricărei formule de guvernare. Tanczos Barna, senator UDMR și vicepremier interimar, a subliniat săptămâna trecută că:
Un lucru este cert: avem nevoie de un guvern în cel mai scurt timp posibil cu atribuţii şi cu puteri depline.
Varianta unui guvern minoritar este analizată și de PNL și USR, însă cu condiția ca acestea să guverneze primele, într-o formulă de rotativă alături de UDMR. PSD ar fi de acord cu o astfel de propunere doar dacă ar deține primul mandat de guvernare, într-un executiv minoritar distinct. Ilie Bolojan, președintele PNL, a exprimat susținere pentru ideea unui guvern tehnocrat, dar cu anumite condiții stricte:
„O formulă în care guvernul vine cu un program de guvernare care păstrează linia de a controla cheltuielile statului, va avea susținerea PNL, chiar dacă se pune problema să fie un guvern cu profil tehnocrat.”
Candidații la funcția de premier: Nume vechi și noi provocări
Președintele Nicușor Dan a respins până acum două propuneri de premier: Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL-USR-UDMR), motivând că niciunul dintre aceștia nu a reușit să obțină o majoritate parlamentară. Deși varianta PNL-USR-UDMR, cu Siegfried Mureșan, depinde în mare măsură de voturile PSD, pe care social-democrații nu sunt dispuși să le acorde, Sorin Grindeanu este considerat mai probabil să fie desemnat prim-ministru, cu condiția ca PSD să atragă UDMR de partea sa. Informații neoficiale sugerează că PSD ar putea găsi mai ușor sprijin printre disidenții PNL, grupurile PACE și UPR, dar și printre o parte din neafiliați și minorități.
Sorin Grindeanu și ambiția de a reveni la Palatul VictoriaSorin Grindeanu a anunțat, imediat după eșecul cabinetului propus de Adrian Veștea, că PSD își asumă guvernarea și că el este pregătit să preia funcția de premier. Pe 24 iunie 2026, Grindeanu declara:
PSD își poate asuma guvernarea doar în condiții clare și transparente. (…) PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va exista un guvern PSD, acesta va fi un guvern care nu se va teme și care nu va sta cu căciula în mână în fața nimănui. Va fi în serviciul românilor și doar al românilor.
Ulterior, pe 1 iulie, Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan de PNL că și-a schimbat poziția privind susținerea unui guvern minoritar PSD. O reacție similară a venit și din partea președintelui Nicușor Dan, care a afirmat că PNL "și-a schimbat poziția" după ce inițial se angajase să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări. Ilie Bolojan a replicat că PNL "nu a promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic în baza căruia se poate lua în considerare o decizie cu privire la învestirea unui guvern".
Alexandru Nazare, o soluție independentă respinsă de PSDUn alt nume vehiculat pentru funcția de premier, încă de la căderea guvernului, este Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor. Acesta este perceput ca o posibilă variantă de premier independent, nefiind membru de partid. Întrebat duminică, la România TV, dacă ar accepta o astfel de funcție, Nazare a evitat un răspuns direct, declarând:
„Eu n-aș vrea să conectăm cele două momente cu această posibilă desemnare. În privința agențiilor n-am făcut decât să-mi fac treaba, împreună cu echipele din Ministerul Finanțelor, din BNR, cu susținerea primului ministru și a președintelui Dan. Am trecut împreună peste aceste etape.”
Deși Sorin Grindeanu a apreciat că Alexandru Nazare este un ministru de Finanțe „care a făcut treabă”, surse politice din PSD indică faptul că partidul refuză un guvern condus de acesta. Pe de altă parte, în luna iunie, Csoma Botond, purtătorul de cuvânt al UDMR, considera că Alexandru Nazare „ar putea fi o soluție” pentru funcția de prim-ministru.
Reapariția numelui lui Eugen TomacNumele lui Eugen Tomac a reapărut în ultimele zile, după ce acesta a mai fost desemnat o dată de președintele Nicușor Dan, însă s-a retras înainte de votul din Parlament, invocând lipsa unei majorități. Duminică, Eugen Tomac a declarat că președintele se află în contact permanent cu „toți liderii politici”, subliniind că:
„Atât pe chestiuni ce țin de depășirea acestui impas în care ne aflăm și ne aflăm în acest blocaj tocmai pentru că partidele politice și-au autoimpus o serie de condiții la care nu vor să renunțe și cred că este nevoie de foarte multă flexibilitate și maturitate politică pentru a depăși acest moment.
Avem și două propuneri din partea partidelor politice, dar niciuna dintre aceste propuneri venite din partea partidelor politice nu oferă și o soluție de majoritate stabilă care să valideze un nou guvern. Prin urmare, credem că în clipa în care partidele vor fi mult mai flexibile și vor da dovadă de mai multă deschidere pentru găsirea unui compromis rezonabil, evident că în acea clipă vom avea și o nouă desemnare.”
La momentul desemnării sale anterioare, guvernul Tomac nu a obținut sprijinul necesar. PNL a refuzat să voteze, considerând că era o "formulă de paravan pentru a scuti Partidul Social-Democrat de răspunderea pe care o are pentru situația în care am ajuns". Nici USR nu a acordat votul. PSD, deși nu a avut o decizie formală, a transmis pe surse că nu va vota dacă PNL și USR nu fac la fel, pentru a nu fi singurul partid din fosta coaliție care susține executivul. UDMR, deși fără o decizie oficială, înclina la acel moment să nu voteze guvernul Tomac.
Explorează subiectele:
