Fotografia unei femei cu fața ascunsă sub vălul islamic, într-un autobuz, virală pe internet. Controversele stârnite de imagine

O imagine publicată pe rețelele de socializare, în care o femeie îmbrăcată într-un veșmânt islamic negru, cu fața acoperită și ochelari de soare, apare într-un autobuz, a stârnit numeroase reacții în mediul online.

Controversele vălului islamic

Unii români au trecut peste contrastul oferit de imaginea din autobuz, arătând că originea, religia sau țara de proveniență a imigranților nu ar trebui să conteze, atâta vreme cât aceștia respectă legile, valorile și regulile societății în care ajung.

„În unele țări este ilegal să folosești transportul public dacă porți așa ceva sau orice tip de mască, așa cum poartă unii trapperi (n.r. fani ai genului muzical trap). Părerea mea personală este că fiecare cultură le are pe ale ei, dar, dacă te duci la altul în țara lui, trebuie să respecți buna ordine de acolo”, afirmă un internaut, într-o postare pe Reddit.

Unii români cred că țările europene ar trebui să fie mult mai restrictive cu imigrația din afara UE. Altcineva observă că populația României este în scădere, iar discuția despre imigrație trebuie legată de acest fenomen, de salariile mici și de condițiile tot mai grele de trai. În opinia sa, sistemul de pensii ar putea deveni nesustenabil dacă societatea nu se va schimba pentru a sprijini mai mult familiile din România.

„În condițiile acestea, avem de ales între a schimba societatea, pentru ca localnicii să facă mai mulți copii, să aibă salarii mult mai mari, iar puterea de cumpărare să crească, în loc să fie aduși oameni pe salariul minim pe economie din Pakistan. Ori integrăm mai bine populația imigrantă: politici anti-ghetoizare, cursuri pentru limba țării în care locuiesc, inspecții pentru respectarea orelor de muncă, legi care să nu permită angajarea imigranților pe bani puțini. Dacă nu facem niciuna dintre acestea și plângem că «vin imigranții și ne distrug cultura», de parcă cultura română, plină de misticism creștin, lins de moaște, violență domestică, misoginism și abuz de alcool, ar fi ceva de păstrat cu orice preț, o să rămânem cu pensia aceea de 4 lei și 12 bani”, arată comentatorul.

Altcineva afirmă că societatea ar trebui să acorde mai multă atenție unor astfel de imagini.

„Aduci foarte mulți oameni dintr-o cultură diferită. Acei oameni aduc acea cultură cu ei. Dacă adaugi și factorul religios, 100 % nu se vor integra”, afirmă cineva.

Altcineva critică imigrația și discursul multiculturalist din Europa, susținând că unii imigranți ar forma „micro-societăți” separate, fără să învețe limba, regulile de circulație sau legile:

„Ajungi să mergi la magazin și să nu te poți înțelege cu vânzătorii, care nu vorbesc aceeași limbă ca tine, în propria ta țară. România va ajunge o țară ocupată de astfel de micro-societăți. Românii de aici pleacă, la rândul lor, în alte țări, și așa ajungem să ne destrămăm”.

Unii români vor ca imigranții să se adapteze

Unii cred că imigranții care ajung în România ar trebui acceptați după un examen cu întrebări despre țară.

„Nu să vii să muncești, dar tu să nu știi nimic despre România. Asta e lipsă de respect pentru o țară care ți-a oferit un loc bun de muncă și un nivel de trai un pic mai ridicat”, susține un internaut.

Altcineva crede că România nu are, deocamdată, probleme majore cu imigranții, dar consideră că diversitatea trebuie acceptată doar în anumite limite.

„Sunt de acord cu diversitatea atâta timp cât nu schimbă fundamentul mentalității colective a unei societăți. Succesul Europei și al Vestului occidental s-a bazat pe valorile civilizației occidentale, care a arătat că religia și statul pot funcționa împreună, pe libera inițiativă, dreptul la exprimare și, în ultimii 50 de ani, pe valorile UE”, afirmă acesta.

Un român observă că sunt diferențe de cultură și între țările din UE, iar oriunde merg oamenii pentru a sta perioade mai lungi ar trebui să încerce să se integreze, astfel încât măcar să nu deranjeze oamenii de acolo.

„Nu consider că un imigrant ar trebui să primească întâi aprobare de la români pentru preferințele vestimentare”, adaugă altcineva.

Muncitorii străini, din ce în ce mai prezenți în societate

Unii români se arată nemulțumiți că aducerea muncitorilor străini din țări mai puțin dezvoltate este folosită de unii angajatori pentru a menține salariile mici.

„Sunt oameni care muncesc 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână, pe un salariu de nimic. Și românii vor să muncească, dar pe salarii mai bune. Sunt mici firme care aduc nepalezi, indieni, etiopieni etc. și îi țin câte zece în camere, muncindu-i pe brânci. Pentru ei, este un venit imens față de ce aveau la ei acasă, iar mare parte din bani iese din circuitul european și se duce în Asia. Nu că nu ar trebui să se dezvolte și ei, că așa au făcut și românașii noștri”, susține un internaut.

Un geniu medieval a inventat viagra pentru săraci. Rețeta naturistă pentru virilitate, veche de peste un mileniu

Unii internauți susțin că muncitorii veniți din Nepal, India, Sri Lanka și din țările arabe sunt păcăliți să lucreze pe bani foarte puțini.

„Asta, practic, e sclavie”, afirmă un comentator.

Un român îl contrazice, arătând că muncitorii nepalezi nu ar fi plătiți chiar atât de prost. El estimează că aceștia ar încasa aproximativ 4.000 de lei pe lună, la care s-ar adăuga cazarea și, uneori, mâncarea sau alte beneficii, ajungând la un pachet total de circa 5.500 de lei. Mai susține că, dacă nu plătesc contribuții la sănătate și pensie, ci doar impozitul de 10%, venitul devine unul atractiv.

Mulți români merg în Vest să muncească pe bani mai mulți, amintește altcineva.

„Acolo umplu un gol lăsat de populația îmbătrânită sau plecată și ea în alte țări, pe bani mai mulți, în Scandinavia, Elveția etc. Golul lăsat de românii plecați este apoi umplut de nepalezi”, afirmă internautul.

Un român adaugă că s-a obișnuit cu stilul de condus din India și Nepal, susținând că livratorii care merg cu bicicletele pe șosea nu ar cunoaște regulile de circulație: circulă pe contrasens sau pe trotuar, nu știu cum să se comporte în sensul giratoriu cu bicicleta și nu respectă regulile.

„În fiecare zi sunt la un pas să fiu călcat pe trotuar, din cauza vreunei biciclete sau trotinete”, spune acesta.

Alții cred că majoritatea imigranților se integrează în România, atunci când copiii lor se căsătoresc ori cu nativi, ori cu alți imigranți deja asimilați.

„Cred că ar trebui să fie mai restrictivă migrația, în sensul că ar trebui să se ceară viză mereu și să nu se mai poată veni dacă nu ai o ofertă de job dinainte”, afirmă un alt comentator.

Un român spune că singurul motiv pentru limitarea imigrației ar fi faptul că aceasta ar putea împinge salariile în jos, pentru că patronatul nu mai simte nevoia să crească salariile ca să fie competitiv.

„Măcar despre problemele acestea putem vorbi respectuos despre imigranți”, afirmă acesta.

Aproape 100.000 de muncitori străini au ajuns anual în România

În anul 2025, polițiștii de imigrări au emis 107.878 de permise de ședere pentru străinii care au ales să locuiască, să muncească sau să studieze în România.

„Dintre acestea, 105.848 de permise de ședere temporară au fost eliberate pentru diverse scopuri, precum angajarea în muncă, studiile sau reîntregirea familiei, iar diferența a fost reprezentată de permise de ședere pe termen lung”, arăta Inspectoratul General pentru Imigrări.

Uimirea tinerilor care nu-și pot găsi joburi: „Caut de jumătate de an, am aplicat peste tot și nimic”. Un specialist explică unde greșesc

De la începutul anului 2026, nevoia de forță de muncă din România și oportunitățile căutate de muncitorii străini au adus aproape 50.000 de străini în țară.

„În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie a.c., au fost emise 49.676 de avize de muncă pentru străini. Dintre acestea, 42.705 au fost eliberate din contingentul stabilit pentru anul 2026, iar diferența reprezintă avize emise pentru schimbarea angajatorului sau a funcției. Cei mai mulți străini pentru care s-au emis avize din contingent au fost lucrători permanenți, categorie pentru care au fost emise 42.371 de avize”, a transmis Inspectoratul General pentru Imigrări.

În decembrie 2025, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România pentru anul 2026, pentru a acoperi deficitul de personal din mai multe domenii. Potrivit Guvernului României, măsura vine în contextul în care angajatorii au raportat în mod repetat locuri de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, iar cererea pentru avize de angajare a cetățenilor din alte state este semnificativă.

„Principalele domenii de activitate afectate de lipsa de personal: curier (26.275), manipulant mărfuri (20.912), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (20.484), muncitori în construcția de clădiri (17.799), lucrător comercial (16.246), șofer de autoturisme și camionete (12.237), ajutor bucătar (12.077), conducător auto transport rutier de mărfuri (11.135), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (10.878) și agent de securitate (10.438)”, informa, în decembrie 2025, Guvernul României.

Și în 2024 au fost emise peste 100.000 de avize de angajare sau detașare necesare muncitorilor străini.