Fuga în Italia și vila din Toscana: de ce a fost arestat Călin Georgescu
Pregătirile intense pentru stabilirea în Italia, căutarea unei proprietăți exclusiviste în Toscana și deținerea unui document de călătorie cel puțin bizar au cântărit decisiv în trimiterea după gratii a lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a detaliat argumentele pentru care fostul pretendent la fotoliul prezidențial din 2024 este considerat o amenințare la adresa ordinii publice.
Magistrații Curții de Apel București au reținut că Călin Georgescu și partenerul său, Ionel Rusen, plănuiau activ să evite procedurile judiciare din România prin mutarea fostului candidat prezidențial în Italia. Această intenție a cântărit greu în hotărârea de a emite mandate de arestare preventivă pe numele celor doi, instanța respingând varianta apărării potrivit căreia ar fi fost vorba doar despre cumpărarea unei simple proprietăți imobiliare.
Călin Georgescu este arestat preventiv pentru 30 de zile Foto: Inquam Photos / George Călin
În motivarea consultată de Digi24 , judecătorii arată că acțiunile documentate – printre care căutarea unei vile în provincia Toscana și posesia unui pașaport atribuit unui așa-zis Ordin de Malta – demonstrează un scenariu bine pus la punct. Georgescu susținuse că respectivul act i-ar fi parvenit de la o cunoștință din Italia, însă judecătorii au taxat explicația ca fiind o simplă încercare de a minimaliza faptele.
Astfel, instanța a concluzionat că succesiunea acțiunilor și cronologia lor „exced tezei susţinute de apărare, în sensul că, în speţă, s-ar fi urmărit de către inculpatul Georgescu Călin doar achiziţionarea unei simple locuinţe în Italia”.
Pe lângă intenția de a părăsi țara, dosarul conține indicii temeinice privind constituirea unei rețele infracționale din care ar fi făcut parte Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena. În centrul cauzei instrumentate de DIICOT se află o plângere depusă de antreprenorul Răzvan Leu, prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro în urma unor acuzații de înșelăciune în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave.
Analizând transferurile bancare, comunicările purtate cu victima și entitățile folosite sub paravanul unor instituții de credit, instanța a stabilit că inculpații nu au urmărit nicio clipă onorarea vreunei înțelegeri comerciale. Dimpotrivă, datele strânse relevă că aceștia au simulat raporturile contractuale exclusiv pentru a obține foloase financiare necuvenite prin fraudă.
„În modalitatea în care inculpaţii ar fi acţionat, astfel cum a fost descrisă anterior şi rezultată din coroborarea probelor administrate până în prezent, rezultă suspiciunea rezonabilă că poziţia subiectivă a inculpaţilor, în cronologia evenimentelor, nu ar fi avut de-a face cu încheierea propriu-zisă a unui contract”, au subliniat judecătorii în motivare.
În consecință, instanța a stabilit că punerea în libertate a inculpaților constituie un „pericol concret pentru ordinea publică”, iar arestul preventiv este o măsură direct proporțională cu anvergura faptelor imputate. Totodată, riscul ca aceștia să se sustragă urmăririi penale sau să afecteze cursul anchetei a fost catalogat drept unul actual. Judecătorii au ținut însă să puncteze că această decizie nu echivalează cu o stabilire a vinovăției, fiind exclusiv o măsură procedurală menită să garanteze desfășurarea firească a procesului penal.
Traseul judiciar al dosarului a fost marcat de opinii divergente. Georgescu fusese reținut inițial pe 21 septembrie, însă a doua zi Tribunalul București a respins propunerea de arestare, plasându-l sub control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat soluția la Curtea de Apel București, unde primii doi judecători din complet au avut păreri contrare: unul a cerut arestarea, celălalt cercetarea în stare de libertate. Blocajul a fost soluționat pe 29 septembrie de un al treilea judecător, prin constituirea unui complet de divergență, care a consfințit arestarea preventivă a fostului candidat pentru o perioadă de 30 de zile.
Explorează subiectele:
