Împinse de secetă, furnicile au inventat agricultura cu milioane de ani înaintea oamenilor, potrivit unui studiu publicat miercuri de revista britanică Proceedings of the Royal Society B, relatează AFP.

"Furnicile cultivatoare de ciuperci reprezintă unul din rarele grupuri de animale care au dezvoltat o agricultură", a explicat pentru AFP Michael Branstetter, din cadrul Smithsonian's National Museum of Natural History din SUA, coautor al studiului.

Furnicarele lor adăpostesc câmpuri subterane unde ele cultivă ciupercile care constituie esențialul regimului lor alimentar.

Capacitățile precoce ale anumitor furnici în materie de agricultură erau deja cunoscute de cercetători. Însă persistă misterul asupra modului în care aceste insecte minuscule care nu sunt "ființe conștiente ca oamenii" au reușit să cultive ciuperci cu milioane de ani înainte ca ființele umane să descopere agricultura.

Inițial se credea că o primă furnică, într-un mod cu totul fortuit, a reușit să obțină o recoltă, iar descendenții ei au perpetuat apoi tehnica. Realitatea pare însă mai complexă, dat fiind nivelul de îndemânare atins de aceste insecte.

Furnicile "agricultoare" sunt capabile să-și protejeze culturile de boli, de paraziți sau de secetă la o scară și la un nivel de eficiență care rivalizează cu agricultura umană. Ele au creat chiar noi specii de ciuperci care nu ar fi putut supraviețui fără îngrijiri atente în stare sălbatică.

Analizând ADN-ul a 119 specii de furnici, cercetătorii americani au generat "primul arbore complet al evoluției furnicilor cultivatoare de ciuperci" și au identificat cel mai vechi strămoș al acestora.

"Am descoperit că furnicile s-au apucat probabil de agricultură în habitatele uscate din America de Sud", a explicat Michael Branstetter. Regiuni în care ciupercile, care au nevoie de umiditate, nu se puteau dezvolta în stare sălbatică.

"Noi am mai constatat și că cultura ciupercilor a început în urmă cu 30 de milioane de ani, în timpul unei perioade în care planeta se răcea și în care zonele uscate deveneau tot mai răspândite", a adăugat cercetătorul.

AGERPRES