Garajul Ciclop, o bijuterie arhitecturală: De ce era printre cele mai moderne clădiri din Europa
Capitala României a traversat, în anii interbelici, o perioadă de transformări accelerate, consolidându-și reputația de oraș cosmopolit. Apariția unor bulevarde ample și a unor edificii în stil Art Deco și neoromânesc a contribuit la o scenă culturală și economică vibrantă, justificând pe deplin supranumele de „Micul Paris”. Această epocă a fost marcată nu doar de eleganță, ci și de o deschidere remarcabilă către inovațiile arhitecturale și tehnologice occidentale.
Garajul „Ciclop” FOTO viabucuresti.ro
Un proiect vizionar pe Bulevardul Magheru
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale acestei perioade a fost Garajul Ciclop, inaugurat la 29 aprilie 1930 pe Bulevardul Magheru. Clădirea a fost ridicată pe un teren de peste 3.500 de metri pătrați, amplasat strategic la intersecția Bulevardului Magheru cu strada C.A. Rosetti. Acest teren, aparținând industriașului Dumitru Marinescu Bragadiru, unul dintre cei mai înstăriți oameni de afaceri ai României interbelice, a fost închiriat Societății „Ciclop”. Compania s-a angajat să edifice un complex multifuncțional, inspirat de marile garaje comerciale din Occident, care să răspundă nevoilor unei capitale în plină expansiune auto.
Proiectat inițial cu un subsol și patru etaje, Garajul Ciclop a fost construit folosind beton armat, o tehnologie considerată de ultimă generație la acea vreme. În 1940, clădirii i-au fost adăugate încă două etaje, extinzând suprafața construită la peste 16.100 de metri pătrați. Fațada sa impunătoare, cu o lungime de aproximativ 100 de metri, a devenit rapid o prezență dominantă pe unul dintre cele mai elegante bulevarde ale capitalei. Inaugurarea sa a consolidat reputația Bucureștiului ca un oraș modern și progresist.
Arhitectură de avangardă și soluții inovatoare
Garajul Ciclop era mult mai mult decât o simplă parcare. Designul său modern, după modele occidentale, integra parcarea automobilelor cu ateliere auto, spații comerciale, săli de expoziție și birouri. La parter funcționau magazine și ateliere, iar etajele superioare găzduiau spații expoziționale și birouri, alături de locuri de parcare. De asemenea, în interior a fost amenajată o cafenea, iar mari producători auto și-au deschis aici showroom-uri, transformând Ciclop într-un centru al inovației și luxului.
Structura clădirii era organizată ingenios în jurul unui atrium central, acoperit cu un luminator din sticlă. În jurul acestuia se desfășurau rampele de acces și locurile de parcare pentru automobile. Pentru pietoni, existau două lifturi moderne și scări care parcurgeau întreaga înălțime a edificiului, în timp ce nivelurile inferioare erau dedicate atelierelor pentru întreținerea și repararea autovehiculelor.
Un aspect remarcabil, subliniat de istoricii arhitecturii, este sistemul antiseismic pe role cu care a fost dotată clădirea. Această soluție tehnică avansată, rară în Europa acelor ani, a permis garajului să reziste inclusiv marilor cutremure care au lovit România în secolul al XX-lea, demonstrând o durabilitate excepțională.
Alături de alte edificii emblematice ale epocii, precum blocul Lido, Garajul Ciclop a jucat un rol esențial în transformarea Bulevardului Magheru într-unul dintre cele mai moderne bulevarde din Europa de Est.
Bulevardul I.C. Brătianu, care până acum un an-doi somnola, trezit numai la lătratul unui câine sau la cântecul cocoșului de prin diferitele curți imense, acuma prezintă o forfoteală, o agitație, o mișcare pitorească de muncă și activitate. Anul trecut, expropierea, deschiderea și alinierea Bulevardului, ridicarea garajului Ciclop, cu sutele lui de apartamente, garsoniere, magazine și birouri „Revista generală ilustrată” în 1929, în articolul „Modernizarea Bucureștilor”
Un pol comercial și cultural vibrant
Ciclop a funcționat și ca un important centru comercial, atrăgând zilnic mii de vizitatori datorită diversității sale. Aici puteai găsi magazine de mobilă, reprezentanțe auto, cafenele și spații expoziționale unde se prezentau cele mai noi tendințe. Era locul unde se putea achiziționa un automobil, mobilier elegant pentru locuință sau cele mai recente articole de modă.
Magazinul firmei Lindeman se număra printre cele mai apreciate spații comerciale, iar expozițiile organizate în clădire înregistrau un succes remarcabil. Dintre acestea se distingeau „Cum să fie căminul meu?”, dedicată amenajărilor interioare, și „Expoziția Modei”, care prezenta cele mai noi tendințe vestimentare. Pentru prima expoziție, au fost recreate încăperi întregi, transformate în locuințe complet mobilate.
Jurnaliștii revistei „Realitatea ilustrată” notau în noiembrie 1931: „Se văd saloane, sufragerii, dormitoare. Pe estrade sunt expuse covoare, cuverturi, perdele, perne, șaluri, mozaicuri, porcelanuri, cristaluri, un adevărat bazar din care să alegi tot ce-ți trebuie pentru decor și îmbogățirea interiorului”.
Tot în 1931, inaugurarea reprezentanței Citroën a consolidat statutul clădirii ca un punct de referință pentru pasionații de automobile. O vizitatoare a „Expoziției Modei” consemna, de asemenea, în „Realitatea ilustrată” un entuziasm deosebit:
„S-a deschis în capitală o nouă expoziție, care prin felul aranjamentului și al obiectelor expuse constituie o adevărată revoluție contra tradițiilor bucureștene... Marile capitale europene ar putea lua Expoziția Modei din București drept model pentru viitoarele lor manifestări în acest gen.”
De la naționalizare la monument istoric
Odată cu instaurarea regimului comunist, Garajul Ciclop, alături de numeroase alte proprietăți private din București, a fost naționalizat. După căderea regimului în 1990, imobilul a fost retrocedat moștenitorilor familiei Bragadiru, revenind în circuitul proprietății private.
Astăzi, Garajul Ciclop continuă să domine peisajul urban de pe Bulevardul Magheru și rămâne un simbol reprezentativ al modernismului românesc. El este o mărturie a unei perioade în care Bucureștiul își câștigase, pe bună dreptate, reputația de una dintre cele mai elegante și moderne capitale ale Europei.
Explorează subiectele:
