Gaură de 2 miliarde de dolari în conturile NATO: SUA cer bani pentru Ucraina
SUA cer aliaților din NATO mai mulți bani pentru înarmarea Ucrainei Foto: Profimedia
Statele Unite intenționează să demareze, posibil chiar din luna noiembrie, discuții oficiale pentru a obține contribuții financiare suplimentare de la partenerii din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Informația a fost dezvăluită pentru Bloomberg de către surse apropiate deliberărilor, care au solicitat anonimatul din cauza caracterului confidențial al discuțiilor. De altfel, câțiva membri ai alianței au fost deja înștiințați că urmează să primească această solicitare din partea Washingtonului.
Deși suma exactă pe care administrația americană dorește să o strângă nu este încă stabilită, datele actuale indică un minus de circa două miliarde de dolari pentru pachetele de tehnică militară care au primit deja aprobare. Acest decalaj financiar a apărut deoarece Pentagonul a continuat să expedieze echipamente către frontul ucrainean într-un ritm mult mai rapid decât cel în care aliații au reușit să vireze fondurile promise. Mai mult, gaura bugetară s-ar putea adânci dacă armata SUA va autoriza noi transporturi. Până în acest moment, nici Departamentul de Stat, nici Pentagonul nu au oferit comentarii oficiale pe marginea acestui subiect.
Cum funcționează mecanismul PURL și noua tranzacție pentru sistemele Patriot
Fondurile solicitate vizează Lista de necesități prioritare ale Ucrainei (PURL), un program considerat pilonul central al arhitecturii NATO pentru susținerea capacităților defensive ale Kievului. Prin această inițiativă, statele aliate achită nota de plată pentru armamentul produs de industria americană de apărare, care este apoi direcționat către forțele ucrainene. Echipamentele furnizate prin PURL au inclus, printre altele, tehnică militară diversă și sisteme vitale de apărare antiaeriană.
În paralel cu acest mecanism aliat, Departamentul de Stat de la Washington a dat undă verde, pe 30 octombrie, unei vânzări separate de armament către Ucraina, evaluată la 2,1 miliarde de dolari. Pachetul include rachete destinate sistemelor Patriot, iar finanțarea este asigurată prin contribuțiile comune ale Uniunii Europene, Germaniei, Canadei și Norvegiei. Totuși, procedurile standard pentru astfel de achiziții militare externe implică, de regulă, un decalaj de câțiva ani între momentul aprobării oficiale și livrarea propriu-zisă pe teren.
Disensiunile politice și oboseala aliaților complică finanțarea
Faptul că Pentagonul insistă pentru suplimentarea fondurilor demonstrează că schimburile dure de replici dintre Washington și Kiev nu au blocat rolul crucial pe care companiile americane de armament îl joacă în susținerea Ucrainei. Totuși, discrepanța majoră dintre livrările constante de pe teren și retorica politică a creat confuzie în rândul partenerilor NATO, făcându-i uneori greu de convins să aprobe noi finanțări.
Tensiunile la nivel înalt sunt evidente. Atât președintele Donald Trump, cât și Elon Musk, directorul general al SpaceX, l-au criticat vehement pe Volodimir Zelenski, cerându-i public să demisioneze. La rândul său, liderul de la Kiev a acuzat Washingtonul că a întârziat livrarea unor tranșe de interceptori pentru sistemele Patriot, finanțate chiar prin programul PURL, și că a diminuat viteza conexiunii de internet prin satelit Starlink — un serviciu furnizat de SpaceX, vital pentru coordonarea armatei ucrainene. În plus, oficialii ucraineni au reclamat opriri ocazionale ale schimbului de informații secrete din partea SUA, acuzații pe care partea americană le-a respins.
Relația bilaterală a trecut printr-un alt moment critic în luna octombrie, când Statele Unite au amenințat cu blocarea livrărilor prin mecanismul PURL, ca reacție la loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia. Potrivit surselor citate, avertismentul nu a fost însă pus în practică, iar fluxul de armament a continuat.
Pe lângă fricțiunile dintre Trump și Zelenski, efortul de strângere de fonduri se lovește și de o reticență tot mai accentuată a statelor europene, în condițiile în care conflictul a intrat deja în cel de-al cincilea an. Situația este complicată suplimentar de calendarul electoral, având în vedere că puteri europene majore — precum Franța, Italia și Spania — se pregătesc de alegeri în 2026 sau în anul următor.
Explorează subiectele:
