Gazul rusesc și votul nemților: cum își sincronizează AfD pașii cu Moscova
Nu este prima dată când Moscova și AfD par să reflecte una politicile celeilalte Foto: EPA/EFE
Alegerile regionale din landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală s-au încheiat cu o victorie fără precedent a partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania. Lidera formațiunii, Alice Weidel, s-a grăbit să revendice statutul de „adevăratul partid popular“ al țării, după un scrutin în care AfD a înregistrat un salt spectaculos: un plus de 21,5 procente și aproximativ 235.000 de voturi în comparație cu alegerile din 2021.
Acest triumf vine la un interval de doar două săptămâni după un scenariu similar derulat în Saxonia-Anhalt. În ambele regiuni, campania a fost dominată de starea economiei și de explozia prețurilor la energie. Mesajul central al AfD a mizat pe nostalgia livrărilor ieftine de hidrocarburi din est, partidul militând activ pentru redeschiderea conductelor Nord Stream 1 și 2 și reînnodarea relațiilor comerciale cu Moscova.
Ambele regiuni fac parte din fosta Republică Democrată Germană, teritoriu marcat de decenii de decalaje structurale și de investiții față de vestul țării, după cum evidențiază publicația To Vima. Mecklenburg-Pomerania Occidentală a funcționat până în 2022 ca principal nod de intrare a gazului rusesc în Europa. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, sistarea livrărilor dictată de Kremlin și pachetele de sancțiuni adoptate de Bruxelles au forțat o reorientare bruscă și costisitoare către gazul lichefiat din SUA și Norvegia sau către capacități regenerabile. Consecințele s-au resimțit acut și în Saxonia-Anhalt, unde industria chimică a suferit pierderi majore; mii de locuri de muncă au fost periclitate, iar companii de referință precum Domo/Leuna Polyamid au fost constrânse să-și oprească activitatea.
În paralel cu aceste tensiuni din Germania, Federația Rusă a organizat propriul scrutin parlamentar federal. Rezultatul a asigurat o majoritate absolută confortabilă partidului de guvernământ Rusia Unită, care a depășit 57% din voturi, Andrei Turceak proclamând o „majoritate covârșitoare“ în Duma de Stat.
Pe acest fundal electoral sincronizat, apar indicii privind o coordonare strategică. Conform agenției Reuters, reprezentanții AfD își pregătesc o deplasare la Moscova în martie anul viitor pentru discuții directe cu Vladimir Putin privind orientarea politicii energetice a Germaniei. Planul urmează declarațiilor făcute în vară de Alice Weidel, care a cerut ridicarea boicotului asupra importurilor de petrol rusesc, dar vine și pe fondul unor fricțiuni de securitate severe: autoritățile germane au acuzat recent Rusia că a organizat un atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig pentru a distruge un avion de transport ucrainean. Atât liderul de la Kremlin, cât și aparatul său de comunicare au respins acuzația, catalogând incidentul drept o provocare.
Simpatia AfD pentru Moscova nu este un element de noutate, euroscepticismul și alinierea la viziunea Kremlinului fiind vizibile încă de la înființare. Încă din 2014, Alexander Gauland susținea public anexarea Crimeei, iar în 2021 Tino Chrupalla, copreședinte al partidului, a generat un val de indignare la un eveniment susținut de Ministerul rus al Apărării, punând pe picior de egalitate măsurile postbelice ale Aliaților cu propaganda hitleristă. Dacă inițial curentul pragmatic din partid a încercat să mențină o distanță de siguranță, șocul economic resimțit de Germania după invadarea Ucrainei a catalizat o apropiere accelerată a întregii formațiuni de interesele rusești.
Apropierea a lăsat în urmă și piste judiciare. În 2024, jurnaliștii cehi de la Deník N au dezvăluit că parlamentarul AfD Petr Bystroň s-ar fi aflat pe ștatul de plată al lui Viktor Medvedciuk, oligarh ucrainean și apropiat al lui Vladimir Putin, cazul făcând obiectul unei anchete a justiției germane. Un dosar preliminar este deschis și la Parchetul General din Dresda pe numele eurodeputatului Maximilian Krah, suspectat de tranzacții financiare dubioase operate prin intermediul politicianului pro-rus Oleg Voloșin.
La nivel european, îngrijorările legate de amestecul rusesc se amplifică pe măsură ce se apropie noi runde de alegeri. Președintele francez Emmanuel Macron a semnalat o escaladare accelerată a tacticilor hibride ale Moscovei înaintea scrutinului prezidențial în care Marine Le Pen pornește din poziția de favorită. În Italia, ministrul de externe Antonio Tajani a avertizat la rândul său asupra tentativelor de subminare a votului parlamentar din 2027. Cu un cancelar Friedrich Merz fragilizat politic de pierderile electorale succesive, Germania reprezintă terenul cel mai vulnerabil.
Perspectivele sunt sumbre și din punctul de vedere al analiștilor de securitate. Alain Chrétien, fost director adjunct al serviciului de informații militare din Franța, a rezumat gravitatea amenințărilor:
„Folosirea unor drone încărcate cu explozibil împotriva unor infrastructuri de apărare, în stilul incidentului de la Leipzig, ar putea fi însoțită și de sabotaje digitale îndreptate împotriva unor candidați care nu au agreerea Moscovei. Iar evoluțiile neprevăzute din țări cu greutate politică majoră nu vor ajuta situația“, a conchis fostul oficial francez.
Explorează subiectele:
