Gorghiu spune că nu a citit "în totalitate" proiectul lui Vlasov atunci când l-a semnat

Gorghiu spune că nu a citit "în totalitate" proiectul lui Vlasov atunci când l-a semnat

Președintele PNL, Alina Gorghiu, a declarat miercuri că nu a citit "în totalitate" atunci când a semnat în calitate de co-inițiator proiectul de lege privind Registrul Comerțului promovat de Mihail Vlasov, susținând că acest lucru nu este "nelalocul" lui.

Gorghiu a fost audiată miercuri, în calitate de martor , la Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul lui Mihail Vlasov, fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).

"Nu știu dacă este frapant pentru dumneavoastră sau nu. Pentru mine nu este nimic nelalocul lui să ai un proiect de câteva sute de pagini sau zeci de pagini pe care să nu îl știi pe de rost. Am spus că nu îl cunosc în măruntaiele lui acest proiect. În momentul în care l-am semnat, nu l-am citit în totalitatea lui, dar știam proiectul", a afirmat Alina Gorghiu.

Fapt mai puțin obișnuit în sălile de judecată, Alina Gorghiu a dat declarații ca martor de pe scaunul unde stă de obicei procurorul de ședință, care a fost mutat pe locul rezervat magistratului asistent.

În declarația dată în fața judecătorilor, Gorghiu a spus că nu a avut o relație apropiată cu Mihail Vlasov, ci doar una "instituțională".

Ea a precizat că, în anul 2013, a fost contactată de deputatul Florin Iordache, pentru a fi co-semnatar al unei inițiative legislative privind trecerea Registrului Comerțului de la Ministerul Justiției la Camera de Comerț și a recunoscut că nu a citit proiectul în momentul în care l-a semnat.

Alina Gorghiu a mai spus că proiectul a primit aviz negativ în Comisia juridică din Camera Deputaților și apoi nu a mai fost susținut în plen, mai ales că Guvernul a dat aviz negativ.

Pe de altă parte, Gorghiu a menționat că a discutat de câteva ori cu Mihail Vlasov despre acel proiect, dar acesta nu a făcut niciun fel presiune asupra ei.

În aprilie 2016, Curtea de Apel București l-a achitat pe Mihail Vlasov, fost președinte al CCIR, într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În prezent, Mihail Vlasov se află în detenție, el fiind condamnat definitiv într-un alt dosar, în iunie 2015, la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.

El este acuzat de DNA că i-a solicitat fostului deputat Mircea Grosaru să îi susțină interesele prin promovarea unui proiect de lege care prevedea trecerea Registrului Comerțului de la Ministerul Justiției la CCIR. De asemenea, Vlasov ar fi încercat să influențeze mai mulți parlamentari — Florin Iordache, Alina Gorghiu și Aurel Vainer — în vederea semnării și susținerii proiectului de lege.

Procurorii susțin că scopul determinant al demersului legislativ promovat de Vlasov îl reprezenta controlul asupra veniturilor obținute din activitatea desfășurată de Registrul Comerțului. În schimbul susținerii proiectului de lege, Vlasov i-a promis deputatului Mircea Grosaru că îl va numi în funcția de arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR.

Potrivit procurorilor, după finalizarea proiectului de act normativ, Mihail Vlasov a depus o muncă asiduă pentru influențarea unor parlamentari din toată sfera politică în vederea semnării și susținerii respectivei inițiative legislative.

În special, influența s-ar fi exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional (Florin Iordache, Alina Gorghiu și Aurel Vainer) ori prin intermediul unor membri ai Camerei de Comerț ori camerelor teritoriale (Andras Edler).

AGERPRES


Citește și:

populare
astăzi

1 Articol dubios despre România apărut în presa de la Budapesta...

2 Maneaua care a înnebunit planeta. Melodia este în centrul unei controverse uriaşe

3 Sfidare fără precedent / Kazahstanul a vândut Statelor Unite 81 de avioane militare de fabricație sovietică, prin intermediul unor firme offshore!

4 Ce se întâmplă în China?

5 VIDEO Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990