După un deceniu de încercări economice severe, Grecia înregistrează o revenire remarcabilă pe scena economică europeană. Cu toate acestea, pentru cetățeanul de rând, realitatea cotidiană este departe de a se îmbunătăți la fel de rapid precum indicatorii macroeconomici.
Grecia FOTO: Shutterstock
Vera Kalogera, o profesoară din Atena în vârstă de 35 de ani, rememorează cu nostalgie vacanțele idilice din copilărie pe insulele grecești, o tradiție pentru multe familii. Astăzi, însă, ca mamă, aceste escapade au devenit un lux inaccesibil. Chiar și destinațiile autohtone, odinioară la îndemână, sunt acum prea costisitoare. „Situația este mai gravă decât în anii precedenți în privința alimentelor, energiei și chiriilor", afirmă Vera Kalogera, adăugând că familia sa a fost nevoită să „reducă drastic toate cheltuielile neesențiale", conform Agerpres.
Deși revenirea economică a Greciei a fost aplaudată de statele din zona euro și de investitori, în spatele statisticilor optimiste se ascunde o realitate sumbră: un declin al nivelului de trai care împiedică inclusiv pe grecii cu venituri relativ decente să resimtă beneficiile acestei redresări.
Fenomenul creșterii costului vieții afectează întreaga Europă, amplificat de majorările recente ale prețurilor la energie și alimente, exacerbate de conflictul din Orientul Mijlociu. Totuși, Grecia se distinge printr-un decalaj pronunțat între performanța sa economică și provocările zilnice ale gospodăriilor.
Economia este în creștere
Economia Greciei înregistrează un ritm de creștere superior multor națiuni europene, având un buget excedentar și perspective de a nu mai deține titlul de cea mai îndatorată țară a continentului până anul viitor. În contrast, inflația se menține printre cele mai ridicate din zona euro, iar salariul mediu anual de aproximativ 18.000 de euro este mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene. Alături de Bulgaria, Grecia ocupă ultimul loc în UE la produsul intern brut pe cap de locuitor și puterea de cumpărare și se confruntă cu cel mai mare procent de persoane expuse riscului de sărăcie sau marginalizare economică, tot după Bulgaria.
Având în vedere alegerile din 2027, pentru care sondajele anticipează un rezultat incert, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a transformat reducerea acestui decalaj dintre creșterea economică și dificultățile gospodăriilor într-o prioritate absolută. Guvernul de la Atena a implementat deja reduceri de impozite și, mai recent, pachete de măsuri menite să diminueze prețurile la energie și alimente, ca răspuns la conflictul din Iran. Cu toate acestea, un sondaj recent Alpha TV arată că doar 7% dintre respondenți au declarat o îmbunătățire a situației lor economice în ultimul an.
Mitsotakis a subliniat recent că creșterea economică, estimată la 2% anual, trebuie să se traducă în beneficii concrete pentru populație. „Îmbunătățirea cifrelor macroeconomice trebuie să se reflecte în avantaje și mai tangibile pentru toți", a declarat premierul grec.
Pentru a sprijini consumatorii în lupta împotriva costului vieții, guvernul a lansat recent un site și o aplicație denumite „Cât costă?”, care permite comparația zilnică a prețurilor pentru 8.700 de produse, inclusiv alimente. Deși datele sunt încă în faza de colectare, Mitsotakis a prezentat inițiativa ca pe o „armă" suplimentară pentru consumatorii greci. Aplicația dezvăluie că multe produse sunt mai scumpe decât în țări europene mai bogate, în timp ce altele sunt mai accesibile. De exemplu, un deodorant roll-on popular pentru bărbați costă minim 2,71 euro, aproape un euro mai mult decât în Marea Britanie, dar similar cu prețul mediu din Germania. Este de notat și faptul că produsele locale, precum iaurtul, pot avea un preț mai ridicat în supermarketurile din Grecia.
Costuri mari pentru locuințe
Conform celor mai recente date disponibile pentru 2024, grecii alocă, în medie, 35,5% din venitul disponibil al gospodăriilor pentru costurile locuinței. Pentru aproape o treime dintre gospodării, această proporție depășește 40%, fiind de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Această problemă este parțial atribuită lipsei aproape totale de construcții și investiții imobiliare după declanșarea crizei economice din Grecia în 2010. O schimbare s-a observat abia în ultimii cinci ani. „Există un decalaj al ofertei care se intensifică, deoarece oferta nu s-a adaptat la schimbările demografice. Nu există o lipsă generală de locuințe la nivel național, ci o lipsă în anumite zone și de proprietăți cu caracteristicile și dimensiunile adecvate", a explicat Nikos Vettas, directorul general al Fundației pentru Cercetare Economică și Industrială.
În Atena, povestea Verei Kalogera este emblematică. Recent devenită mamă, ea și soțul ei au fost norocoși să își permită o casă mai mare, dar chiar și așa, bugetul lor lunar este la limită. „Ne-a fost foarte greu să găsim o casă normală sub 1.000 de euro", a spus profesoara, o sumă inaccesibilă pentru mulți. Salariul minim în Grecia, deși a crescut cu peste 40% din 2019, se menține la 920 de euro pe lună.
Această situație evidențiază o erodare a contractului social european, unde generațiile tinere nu mai sunt sigure că vor avea un nivel de trai superior părinților sau cărora le vor putea oferi copiilor un viitor mai bun.
Vacanțele din copilărie, când Vera vizita insula Samos din Marea Egee, apoi Zakynthos din Marea Ionică, bucurându-se de hoteluri cu piscine multiple și mese în oraș de trei ori pe zi, rămân o amintire îndepărtată. „Acum ieșim în oraș o singură dată", conchide Vera Kalogera, reflectând asupra schimbărilor drastice din viața sa și a multor greci.
