Deputatul Nicolae Păun, președinte al Asociației Partida Romilor ''Pro Europa'', rămâne în arest preventiv, potrivit deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție. ÎCCJ a respins marți contestația lui Păun la măsura arestării preventive dispusă în dosarul în care este urmărit penal pentru fapte de corupție în legătură cu derularea unor proiecte cu fonduri europene.

La instanța supremă, deputatul a spus că regretă declarațiile pe care le-a făcut la adresa procurorilor. "Mi-am cerut scuze în mod public și discuția a avut loc în urmă cu șapte — opt luni de zile, fără să știu că eu sunt inculpat, eram la un șpriț, vorbeam cu Mădălin. Aveți senzația că dacă s-ar da toate convorbirile care se fac între parlamentari sau chiar miniștri, șefi de stat ... unde am ajunge? Nu știam că sunt interceptat. Mi-am cerut scuze în mod public (...) nu a fost cu intenție, niciodată nu m-am gândit la ceva anume... Ca omul, la șpriț", a adăugat Păun.

Judecătorii instanței supreme au admis, pe 27 februarie, cererea DNA de arestare preventivă a deputatului Nicolae Păun, decizia fiind executorie.

Nicolae Păun fusese reținut în dosarul în care este cercetat și deputatul Mădălin Voicu, fiind acuzat de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene; schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinației fondurilor europene; deturnare de fonduri; spălarea banilor; efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț incompatibile cu funcția; cumpărare de influență și influențarea declarațiilor.

De asemenea, deputatul este acuzat de evaziune fiscală și folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect.

Potrivit DNA, la inițiativa Asociației Partida Romilor "Pro Europa", a fost realizat, în toate județele României, în perioada 2010 — 2013, proiectul "Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi", cu finanțare din fonduri europene. Prin implementarea proiectului se urmăreau mai multe aspecte, printre care crearea a 200 de noi locuri de muncă și implicarea, în inițiative de antreprenoriat social, a unui număr de peste 3.000 de persoane provenite din grupuri defavorizate.

Procurorii au reținut că a fost creat un prejudiciu de aproape 15 milioane lei (peste 13,3 milioane lei din bugetul Fondului Social European și peste 1,5 milioane lei din bugetul național).

AGERPRES