Israelul este lipsit de putere pentru a demonta finanțele grupului terrorist, arată o analiză „The Economist“.

Foto Shutterstock

Gruparea teroristă Hamas are trei surse de putere: forța sa fizică în interiorul Gazei, raza de acțiune a ideilor sale și veniturile sale. De la atacurile Hamas din 7 octombrie, Israelul a ucis peste 12.000 de palestinieni în Gaza în încercarea de a distruge grupul. Dar obiectivul declarat al Israelului, de a distruge definitiv Hamas, necesită și demontarea bazei sale financiare. Foarte puțin din ea este în Gaza. În schimb, se află peste mări, în țări prietene. Dotat cu spălătorii de bani, companii miniere și multe altele, se consideră că imperiul financiar al Hamas produce peste 1 miliard de dolari pe an. După ce a fost creat cu minuțiozitate pentru a evita sancțiunile occidentale, este posibil să fie în afara razei de acțiune a Israelului și a aliaților săi, scrie „The Economist“.

Cu acești bani, Hamas plătește pentru orice, de la salariile profesorilor la rachete. Aproximativ 360 de milioane de dolari în fiecare an provin din taxele de import pentru bunurile aduse în Gaza din Cisiordania sau Egipt. Aceasta este cea mai ușoară sursă de numerar pe care Israelul o poate sugruma. După retragerea din fâșie, în 2005, a limitat strict circulația mărfurilor și a persoanelor peste graniță. Acum oprește chiar și intrarea celor mai multe necesități de bază.

Venituri din străinătate

Un flux de venituri mult mai mare, însă, vine din străinătate. Oficialii israelieni consideră că aceasta se ridică la aproximativ 750 de milioane de dolari pe an, ceea ce o face principala sursă de finanțare pentru stocul actual de arme și combustibil al Hamas. Unele provin de la guverne prietene, dintre care cel mai mare este Iranul. SUA consideră că ayatollahii furnizează 100 de milioane de dolari grupărilor islamiste palestiniene, în principal sub formă de ajutor militar. Sarcina finanțatorilor Hamas este să mute acești bani fără a cădea pradă sancțiunilor Americii. Numai în ultima lună, oficialii americani au impus trei runde de restricții persoanelor și companiilor pentru finanțarea Hamas.

Criptomonede

Evitarea sancțiunilor americane necesită o oarecare ingeniozitate. Milioane de dolari curg către Hamas prin intermediul piețelor cripto. „Ați fi surprins cât de mult din activitatea pieței revine [Hamas]”, spune Firuze Segzin, economist la Universitatea Bilkent. Departamentul de Trezorerie al Americii spune că Hamas a introdus ilegal peste 20 de milioane de dolari prin Redin, un schimb valutar înghesuit printre magazinele turistice din dărăpănatul cartier Fatih din Istanbul.

Firme în state din Orientul Mijlociu

Dar cea mai mare parte din banii Hamas – cel puțin 500 de milioane de dolari pe an, spun oficialii israelieni – provine din investițiile sale, unele dintre acestea fiind firme înregistrate în țări din Orientul Mijlociu. Ele sunt conduse de profesioniști de la biroul de investiții al Hamas și angajează membri ai acestuia. Oficialii americani spun că firmele donează organizațiilor caritabile care, la rândul lor, direcționează fonduri către Hamas; Oficialii turci spun că profiturile sunt uneori luate direct. Descâlcirea acestor fluxuri de venituri este dificilă pentru autoritățile de reglementare occidentale. O astfel de firmă a construit Afra Mall, primul centru comercial al Sudanului, în timp ce o alta exploatează mine lângă capitala Khartoum. O a treilea a construit zgârie-nori în Sharjah, în Emiratele Arabe Unite (UAE). Multe dintre aceste companii se laudă cu afacerile lor, dar neagă afilierea cu Hamas.

Poate fi oprit fluxul de bani?

Pot fi oprite fluxurile de venituri rămase pentru Hamas? Asta depinde de țările prin care circulă. Din 1989, când Israelul a arestat câțiva dintre cei mai de vârf lideri Hamas din Gaza și Cisiordania, bancherii săi locuiesc în străinătate. De-a lungul timpului, însă, schimbările geopolitice i-au forțat să continue să se miște. Hamas și-a abandonat primul centru financiar, Amman, după ce legăturile Iordaniei cu America s-au strâns prea mult.

Astăzi, în timp ce politicienii Hamas sunt în favorurile Doha, capitala Qatarului, iar companiile sale variază de la Algeria și Sudan până la Emiratele Arabe Unite, finanțatorii săi locuiesc la Istanbul. Zaher Jabarin, acuzat de Israel că conduce finanțele Hamas (ceea ce el neagă), are sediul acolo, la fel ca alte câteva persoane sancționate de America pentru finanțarea organizației. Dornic să câștige influență regională prin sprijinirea cauzei palestiniene, Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, oferă adăpost. Israelul spune că guvernul turc oferă pașapoarte (lucru care îl neagă) și permite Hamas să păstreze un birou în țară.

Între timp, sistemul bancar al Turciei ajută Hamas să evite sancțiunile americane prin efectuarea de tranzacții complexe în întreaga lume. O piață cripto în plină expansiune, ușor reglementată, ajută. Multe dintre cele mai mari bănci din Turcia, inclusiv Kuveyt Turk, au fost acuzate de Israel și SUA că stochează cu bună știință banii Hamas.

Pentru Israel, un Hamas care să devină mai bogat în ciuda războiului ar fi un dezastru. Cu bogăția și rădăcinile financiare intacte, Hamas – sau o organizație similară – ar putea să înflorească post-război