Muzeul Național de Istorie a României anunță că a depus la UNESCO la 31 ianuarie dosarul celui mai lung sector de frontieră terestră romană din Europa.

Limesul Dacic, cel mai lung sector de frontieră terestră romană din Europa, a devenit de-a lungul existenței provinciei un sistem defensiv foarte complex, cu caracter de unicat. În pofida complexității sale aparte și a volumului foarte mare de muncă, consorțiul format în cadrul programului național LIMES a dus la bun sfârșit o misiune pe care mulți o considerau imposibilă.

Echipa coordonată de Muzeul Național de Istorie a României, formată din specialiști ai instituției noastre, alături de specialiști de la Facultatea de Istorie a Universității din București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București, a pregătit documentația necesară pentru 27 dintre cele 80 castre incluse în dosar, reprezentând un traseu de aproximativ 900 km, începând de la Drobeta până la Sucidava, apoi de-a lungul râului Oltului, de la vărsarea acestuia în Dunăre și până la Hoghiz, incluzând și așa-numita linie transalutană, de la Râșnov până la Dunăre.

O parte dintre siturile documentate nu au fost incluse în dosarul de nominalizare întrucât nu îndeplineau condițiile UNESCO, dar au fost prezentate și publicate în rapoarte extinse fundamentate pe cercetarea desfășurată în cadrul programului.

„Realizarea acestei documentații a fost o excelentă oportunitate de a acumula informații noi despre frontierele romane și despre civilizația romană în general, publicate în special în revista instituției noastre, Cercetări Arheologice, fapt care a dus la un salt spectaculos al cunoștințelor noastre în acest domeniu. Aceste date se regăsesc, de asemenea, în multe alte studii și comunicări realizate de membrii echipei coordonate de MNIR“, conform Muzeului Național de Istorie a României.

În vederea pregătirii dosarului dunărean, demers realizat în paralel în cadrul programului, a fost documentate tronsonul dobrogean 400 Km, cuprins între Durostorum și Dunavățu de Sus, incluzând până acum 25 castre și alte instalații conexe.

Pe teritoriul Munteniei au fost documentate 12 avanposturi (castre și fortificații temporare), care vor face parte din dosarul dunărean.

Urmează o perioadă de evaluare de către specialiștii UNESCO, punerea în deplin acord dintre autoritățile centrale cu cele locale și finalizarea cercetării unor situri, mai puțin investigate în trecut.

În paralel, potrivit reglementărilor Programului Național Limes, echipa coordonată MNIR va finaliza documentarea cercetării întregului sector dunărean , care va constitui obiectul altui dosar pe care România și-a propus să-l depună la UNESCO.