Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie. Obiceiurile populare care marchează începutul toamnei

Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creștine, cinstită prin post aspru și pelerinaje. În popor, ziua mai este cunoscută sub denumirile Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui, marcând sfârșitul verii și începutul toamnei.

Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci. FOTO: Ziarullumina.ro.

Înălțarea Sfintei Cruci amintește de patimile și moartea lui Iisus Hristos pe Golgota și este considerată cea mai veche sărbătoare închinată lemnului sfânt. Tot în această zi, Biserica Ortodoxă comemorează două evenimente istorice esențiale: aflarea Crucii de către Sfânta Împărăteasă Elena și înălțarea ei în fața poporului de către episcopul Macarie la 14 septembrie 335, precum și aducerea Sfintei Cruci de la perși în 629, sub domnia împăratului bizantin Heraclius, pentru a fi așezată în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Potrivit tradiției, Sfânta Împărăteasă Elena a descoperit pe Golgota trei cruci. Patriarhul Macarie a stabilit care era Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, atingând pe rând crucile o femeie moartă, care a înviat la contactul cu crucea adevărată. După această minune, Patriarhul a poruncit ca Sfânta Cruce să fie ridicată într-un loc înalt, vizibil întregului popor.

În popor, 14 septembrie marchează și începutul toamnei. În zonele viticole, ziua este cunoscută drept Cârstovul Viilor, simbolizând începutul culesului strugurilor. Denumirea de Ziua Șarpelui reflectă credința populară că reptilele încep să se retragă în adăposturile subterane pentru iarnă, formând uneori „piatra nestemată”, despre care se crede că are puteri vindecătoare.

Tradițiile populare includ strângerea ultimelor plante de leac – precum boz, micșunele, mătrăgună sau năvalnic – și ducerea lor la biserică pentru sfințire. Plantele astfel sfințite se păstrează acasă, la icoane sau în locuri ferite, pentru protecția familiei și tratarea bolilor. Busuiocul sfințit este folosit și pentru protejarea păsărilor, a părului fetelor sau a locuinței, mai ales împotriva trăsnetelor.

În Bucovina, se păstrează ritualuri speciale împotriva duhurilor rele și pentru fertilitate, cum ar fi atârnarea crucilor de busuioc sfințit în ramurile pomilor pentru a asigura recolte bogate.

De Înălțarea Sfintei Cruci, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie săvârșită în paraclisul istoric „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.