INCREDIBIL! Cum manipulează Propaganda Penalilor despre audierea șefei DNA la CSM. Amănuntul ignorat de toată lumea!
Este incredibil cum manipulează Propaganda Penalilor despre audierea șefei DNA la CSM! Amănuntul ignorat de toată lumea! Luni, toate oficinele de Propagandă ale Penalilor, în frunte cu Antena 3, au lansat informația că doi dintre procurorii din secția pentru procurori a CSM, cea în care se va judeca marți cererea de revocare înaintată de ministrul Toader, sunt cercetați de DNA! O porcărie trasă de păr! Pentru că, în realitate, este vorba despre o plângere făcută de un avocat condamnat și nu de o cercetare! Adevărata informație, cu mult mai multă greutate, și care arată ce jocuri de culise fac mereu Penalii, este despre șeful secției de procurori, vicepreședintele CSM, procurorul Codruț Olaru.
Al cărui coordonator de doctorat i-a fost actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader. La momentul susţinerii tezei, în 2013, Toader era decanul Facultății de Drept de la Universitatea din Iaşi și judecător al Curții Constituționale a României (CCR)!!!
Câteva amănunte mai mult decât interesante despre Codruț Olaru, omul lui Gabriel Oprea
Procurorul Codruţ Olaru este nu doar vicepreședinte al CSM, ci și general-magistrat și conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității "Titu Maiorescu" din București.
El a devenit doctor în drept pe 6 septembrie 2013, când era adjunct al procurorului general al României.
Din comisia de susținere a tezei sale au făcut parte, ca referenți, profesorul Constantin Mitrache și profesorul Anastasiu Crișu, ambii de la Universitatea din București, și profesorul Vasile Păvăleanu, de la Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava. Președintele comisiei a fost conferențiarul Tudor Plăeșu, de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași.
Cu o oră și jumătate înaintea lui Codruț Olaru, tot la Iaşi, în faţa aceleiaşi comisii, își susținuse teza de doctorat fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Bogdan Olteanu, pe atunci viceguvernator al Băncii Naționale a României.
Olteanu a avut același conducător de doctorat, pe Tudorel Toader. Teza lui se intitulează "Protecția penală a miniștrilor în regimul constituțional și legal românesc".
Profesorul Anastasiu Crișu, membru în comisia de susţinere, era la acel moment Avocat al Poporului, numit la propunerea PNL, partid al cărui vicepreşedinte fusese Bogdan Olteanu.
Pe de altă parte, Crișu fusese procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în perioada 2005-2009, fiind coleg pentru doi ani cu Codruț Olaru.
Conducătorul de doctorat al lui Olteanu și al lui Olaru, Tudorel Toader, a obținut mandatul de judecător al CCR tot la propunerea PNL.
Revenind la Codruț Olaru, cariera acestuia s-a aflat într-o permanentă ascensiune. A ajuns prim-procuror al Judecătoriei Bacău în 1999, la 4 ani după ce terminase facultatea, iar în 2005 era numit procuror-șef al Serviciului Teritorial Bacău al DIICOT.
În ianuarie 2007 a devenit procuror-șef al DIICOT. În mai 2013, când i-au expirat cele două mandate de şef al DIICOT, a fost numit adjunct al procurorului general al României, funcție pe care a ocupat-o până în mai 2016.
De atunci este procuror militar, iar din octombrie 2016 este membru în Consiliul Superior al Magistraturii. În data de 5 ianuarie 2018, a fost ales vicepreședinte al CSM.
Cariera militară a lui Codruț Olaru
În mai 2016, președintele Klaus Iohannis a semnat un decret de rechemare în activitate a lui Codruț Olaru, care era general de brigadă în rezervă al MApN.
Olaru este un exemplu uimitor despre cum poţi ajunge general de Armată într-un timp foarte scurt, dacă ai susținerea potrivită.
Civilul Codruț Olaru a promovat de la gradul de caporal la cel de general cu o stea în doar 3 ani și 10 luni. Pentru a urca la gradul de general, un militar de carieră are nevoie, în cel mai bun caz, de 25 de ani.
Istoria avansării sale la gradul de general al Armatei române este presărată cu controverse.
La 24 februarie 2011, caporalului Olaru i-a fost acordat direct gradul de locotenent-colonel, alături de alte 426 de persoane care nu deținuseră anterior niciun grad de ofițer. Printre ei se număra și Laura Codruța Kövesi (care ocupa funcția de procuror general al României și era, implicit, șefa lui Codruț Olaru). Ea a primit atunci tot gradul de locotenent-colonel.
Acordarea de grade unor sute de civili care nu avuseseră nimic de-a face cu Armata română a fost decizia personală a lui Gabriel Oprea, ministru al Apărării la acel moment.
Câteva luni mai târziu, la 12 octombrie 2011, Gabriel Oprea a decis avansarea lui Codruț Olaru, de la gradul abia primit de locotenent-colonel, la cel de colonel.
În "lotul" lui Olaru, alte 315 persoane au beneficiat de avansări în grad. Practic, drumul către gradul de general era deschis, acordarea fiind o simplă formalitate.
După izbucnirea scandalului legat de faptul că, în perioada 2010-2012, Gabriel Oprea acordase grade militare sau avansase nu mai puţin de 2.767 persoane, ministrul care i-a succedat la şefia MApN, Corneliu Dobrițoiu, a ordonat o anchetă internă.
O comisie a MApN a stabilit astfel că 835 de avansări sau acordări de grade, dintre cele 1.257 operate în 2011 și 250 din 2012, fuseseră ilegale. Ministerul Apărării nu a comunicat public şi câte dintre cele 1.305 avansări sau acordări de grade din 2010 au fost ilegale.
Printre cei cărora li s-a retras gradul s-a numărat și Codruţ Olaru. Lui i-a fost retras însă doar gradul de colonel, nu și cel de locotenent-colonel.
"Comisia nu a putut desluși dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii și a nevoilor ministrului", declara Corneliu Dobriţoiu pentru Mediafax.
Dobrițoiu a explicat, tot pentru Mediafax, că numai avansarea la gradul de colonel a lui Olaru fusese supusă analizei comisiei speciale din cadrul MApN, nu și acordarea celui de locotenent-colonel.
"Decizia de retragere a fost bazată pe efortul analitic al unei comisii, a unor oameni. Eu nu-l cunoșteam personal. Ce fapte de vitejie, ce minuni a făcut el în folosul entității care i-a acordat gradul? Care merite excepționale? Se pot naște de aici un milion de întrebări retorice. Eu nu le contest. Probabil în meseria de procuror. Dar ce treabă avea asta cu Ministerul Apărării?", a adăugat Dobriţoiu.
Totuși, după numai un an, în 2013, ministrul care i-a urmat lui Dobrițoiu, Mircea Dușa, i-a redat lui Olaru gradul de colonel.
Un an mai târziu, tot Dușa i-a propus președintelui Traian Băsescu avansarea lui Olaru la gradul de general de brigadă cu o stea, decret semnat la 1 decembrie 2014, de Ziua Națională a României.
Surse din mediul politic și din justiție ne-au declarat în 2016 − când Codruț Olaru a fost rechemat în activitate, fiind numit procuror militar la Secția Parchetelor Militare din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție − că traseul său militar i se datorează lui Gabriel Oprea.
Aceleași surse susțin că Gabriel Oprea ar fi lansat în mai multe medii ideea de a-l susține pe Codruț Olaru pentru funcția de șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
De altfel, în primăvara lui 2015, la numai câteva luni după ce a devenit general, Codruț Olaru a cerut Consiliului Superior al Magistraturii transferul la Secția Parchetelor Militare. La acel moment, Gabriel Oprea era vicepremier în guvernul Ponta.
Tot lui Gabriel Oprea îi sunt atribuite demersurile făcute pe lângă ministrul Mircea Dușa pentru a-i da înapoi lui Olaru gradul de colonel și pentru a-l avansa la gradul de general.
Aceleași surse susțin că, prin susținerea lui Olaru, Gabriel Oprea ar fi urmărit obținerea unei influențe certe în zona Parchetelor Militare, el însuși fiind general cu patru stele. Sursa: PressOne.ro .
Cine sunt procurorii „cercetați” de DNA
Este vorba despre procurorii Cristian Ban și Nicolae Solomon care fac obiectul unor plângeri penale depuse, încă din 2016, de avocatul Florin Ghiulbenghian la Direcția Națională Anticorupție, chiar în atenția procurorului șef Laura Koves, în care cei doi membri CSM sunt acuzați de săvârșirea mai multor infracțiuni în timpul exercitării profesiei, pe vremea când procurorul Cristian Ban ocupa funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, iar Nicolae Solomon deținea calitatea de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Fragment din tabelul cu civilii avansaţi de ministrul Gabriel Oprea în februarie 2011.
Fragment din tabelul cu avansările din octombrie 2011.
