Independența justiției, amenințată de noua lege a salarizării, avertizează CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a lansat un avertisment ferm, declarând că proiectul noii legi a salarizării riscă să afecteze grav independența justiției și să perturbe echilibrul puterilor în stat. Instituția critică poziționarea financiară inferioară a magistraților față de demnitari și oficiali din administrația publică, considerând că o salarizare adecvată este esențială pentru statutul constituțional al autorității judecătorești.
Consiliul Superior al Magistraturii FOTO: Inquam Photos
Într-o declarație de presă, Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că proiectul legii salarizării continuă să fie vehiculat și să stea la baza unor demersuri legislative, chiar dacă procesul inițial de elaborare a acestuia a fost suspendat printr-o decizie a Curții de Apel București. CSM a precizat că problemele identificate în proiect depășesc simplul nivel al veniturilor judecătorilor și procurorilor, vizând mai degrabă „poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului”, conform declarației CSM . Unul dintre principalele argumente aduse de CSM se referă la coeficientul salarial propus pentru președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care ar fi de 6,15. Această valoare este considerată inferioară, având în vedere că proiectul atribuie coeficienți mai mari altor funcții, cum ar fi consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului (6,50), precum și secretarii și chestorii Camerelor, respectiv miniștrii (6,45 și 6,50). CSM a subliniat incongruența acestei ierarhizări:
O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești. Consiliul Superior al Magistraturii
Salarii inferioare celor ale primarilor
Consiliul a semnalat și alte discrepanțe semnificative în cadrul sistemului judiciar. De exemplu, un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar avea un coeficient de 5,50. Acesta ar fi mai mic decât cel al primarului general al Capitalei (6,50) și sub cel al unui președinte de consiliu județean sau al unui primar de municipiu reședință de județ ori de sector (6,00). De asemenea, un judecător de judecătorie cu o vechime între 15 și 20 de ani ar beneficia de un coeficient de 4,22, în timp ce un primar de comună cu mai puțin de 10.000 de locuitori ar avea un coeficient de 4,35. CSM a mai adus în discuție faptul că magistrații nu beneficiază, în aceeași măsură ca alte categorii bugetare, de sporuri, sume forfetare sau alte facilități. În acest sens, Consiliul a menționat sporul de 40% prevăzut în proiectul de lege pentru anumite categorii de funcționari publici. Potrivit CSM, diferențele prevăzute în grila de salarizare reprezintă „o opțiune de poziționare instituțională”, prin care autoritatea judecătorească ar fi plasată într-un plan inferior față de numeroase funcții din puterea executivă, legislativă sau administrația publică locală. O astfel de abordare, susține Consiliul, nu este doar o chestiune bugetară, ci transmite mesajul că puterea judecătorească ocupă o poziție subordonată în arhitectura statului, în contradicție cu principiile constituționale care consacră separația și echilibrul puterilor și garantează independența justiției.
Secția pentru procurori susține poziția CSM
Reacția CSM este susținută de Secția pentru procurori, care a atras atenția asupra consultărilor politice programate pentru 20 august 2026 la Palatul Cotroceni pe tema legii salarizării. Procurorii acuză lipsa unei consultări efective a CSM în elaborarea noului proiect și avertizează că grila propusă rupe echilibrul dintre puterile statului. În plus, Secția consideră nejustificată orice diferențiere salarială între judecători și procurori, invocând condițiile identice de admitere în profesie, promovare în carieră, precum și regimul comun de interdicții și incompatibilități.
Magistrații cer garanții
CSM a subliniat că salarizarea adecvată a judecătorilor și procurorilor nu este un privilegiu profesional, ci o garanție esențială a statutului lor și, implicit, a independenței justiției. Consiliul a afirmat că, începând cu iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a fost supus unor intervenții legislative succesive și unei „ample retorici publice ostile magistraturii”, iar actualul proiect de salarizare riscă să constituie o nouă etapă în procesul de diminuare a garanțiilor statutare. „Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat”, a declarat CSM. În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că va utiliza „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului. CSM solicită ca orice viitoare reglementare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice să respecte poziția constituțională a autorității judecătorești, echilibrul dintre puteri și garanțiile necesare independenței justiției.
Explorează subiectele:
