Infrastructura României, ținta hackerilor ruși: record de atacuri în 2026
Primele șase luni ale lui 2026 au adus zeci de mii de atacuri cibernetice confirmate, cu efecte concrete asupra victimelor din România, depășind volumul total al sesizărilor înregistrate de autorități pe parcursul întregului an 2025. Datele au fost prezentate la Digi24 de șeful DNSC, Dan Câmpean, care a remarcat o colaborare mai strânsă între instituțiile statului și o disponibilitate mai mare a celor afectați de a semnala breșele.
Cu toate acestea, numărul real al incidentelor este mult mai ridicat, deoarece numeroase victime aleg să nu ceară ajutor. Dan Câmpean le-a cerut celor vizați să anunțe imediat autoritățile, inclusiv DNSC și Poliția Română, subliniind că raportarea este esențială pentru depistarea vulnerabilităților și furnizarea de recomandări tehnice care să oprească accesul atacatorilor. Totodată, el le-a solicitat specialiștilor IT să trateze cu maximă seriozitate alertele și notificările oficiale privind breșele sau atacurile aflate în desfășurare.
Amenințarea statală: grupările susținute de Federația Rusă
În analiza sa privind tipologia agresorilor, directorul DNSC a plasat în fruntea listei de risc grupările finanțate și sprijinite de guverne, cunoscute în industrie sub denumirea de Advanced Persistent Threat (APT). Deși desfășoară un număr mai redus de operațiuni, acestea au o amploare deosebită și vizează obiective politice și geostrategice, intrând preponderent în sfera de responsabilitate a serviciilor de informații, inclusiv în România.
„Aceștia sunt cei mai periculoși, dar din fericire au un număr limitat, redus de operațiuni, dar de mare amploare, de mare anvergură, sprijinite de capabilități tehnice foarte ridicate, finanțare practic nelimitată și cu motivație evident politică, geostrategică”, a explicat Dan Câmpean.
Șeful DNSC a indicat fără echivoc originea principalilor actori statali care atacă România, arătând spre Moscova și menționând că aceste activități s-au intensificat odată cu escaladarea conflictului din Ucraina și declanșarea invaziei ruse. „În cazul României, actorii statali principali cu care ne confruntăm au în spate Federația Rusă. Nu este un secret, este un subiect despre care atât directoratul, dar și alte autorități și alte state din Uniunea Europeană vorbesc deschis și direct de câțiva ani”, a punctat acesta.
Cum operează hackerii în energie, sănătate și administrație
Datele tehnice și informațiile furnizate de partenerii instituționali arată că grupările susținute de Rusia țintesc în mod sistematic sectoare strategice ale statului român, în special energia, administrația publică și sistemul de sănătate. Strategia lor nu presupune întotdeauna sabotajul imediat, ci o infiltrare discretă și de durată.
„Doresc să persiste în infrastructuri, să aibă acces la date, să exfiltreze acele categorii de date care sunt de interes pentru ei și să obțină control la multe din servere, din echipamente, dar încă o dată, fără a fi detectați pe o perioadă foarte lungă”, a detaliat Dan Câmpean. Odată instalat, un astfel de control poate fi folosit ulterior pentru blocarea unor sisteme esențiale, paralizarea activității instituțiilor sau chiar coruperea și distrugerea bazelor de date.
Inteligența artificială scurtează timpul de reacție la câteva ore
Pe lângă presiunea exercitată de actorii statali, peisajul amenințărilor s-a transformat radical sub impactul inteligenței artificiale. Potrivit șefului DNSC, instrumentele bazate pe AI le permit hackerilor să identifice punctele slabe ale aplicațiilor și infrastructurilor digitale mult mai repede decât în trecut. Dacă descoperirea și exploatarea unei breșe dura anterior săptămâni sau luni, în prezent anumite vulnerabilități pot fi găsite în zeci de minute, iar atacurile reușite pot porni la doar câteva ore distanță.
În fața acestei viteze de execuție, capacitatea organizațiilor de a izola rapid sistemele afectate, de a bloca intruziunea și de a restaura serverele, bazele de date și serviciile devine decisivă. „Singurele infrastructuri informatice complet nevulnerabile sunt cele care sunt scoase din priză și cele care sunt complet oprite”, a subliniat Dan Câmpean, îndemnând instituțiile și companiile să își consolideze echipele proprii, să investească în specialiști și să adopte soluții tehnice pregătite pentru o creștere semnificativă a atacurilor.
Infractorii motivați financiar și pericolul ransomware
O a doua categorie majoră de amenințări cu care se confruntă DNSC este reprezentată de rețelele de criminalitate informatică motivate exclusiv de profit. Acestea caută dispozitive neactualizate și insuficient protejate, fără să facă întotdeauna distincție între o instituție, o firmă privată sau un cetățean obișnuit.
Obiectivul acestor grupări este obținerea de bani prin accesarea ilegală a conturilor, furtul de informații și compromiterea rețelelor. Datele sustrase sunt ulterior vândute sau folosite în atacuri de tip ransomware, prin care sistemele victimelor sunt criptate pentru a solicita o răscumpărare.
Peste 12 milioane de utilizatori români, expuși ingineriei sociale
Nici utilizatorii individuali nu sunt feriți de riscuri, într-o țară cu peste 12 milioane de oameni conectați zilnic la internet. Orice terminal lăsat fără protecție poate deveni o poartă de intrare pentru atacatori, iar cele mai multe incidente pornesc prin tehnici de inginerie socială.
Un simplu mesaj primit pe e-mail, pe rețelele sociale sau prin aplicații de mesagerie poate păcăli victima să își divulge parolele, să ofere acces la conturi, să instaleze programe malițioase sau să deschidă documente aparent inofensive, ceea ce duce la infectarea dispozitivului și la furtul datelor personale și financiare. Pentru a reduce aceste riscuri, DNSC recomandă evitarea site-urilor necunoscute sau neverificate, prudență maximă față de mesajele venite de la străini și protejarea strictă a datelor sensibile, precum parolele, codurile PIN, informațiile cardurilor și detaliile conturilor bancare.
Explorează subiectele:

