Islanda spune „nu” reluării negocierilor cu UE; premierul cere unitate după votul strâns
Rezultatul referendumului a indicat o victorie a taberei „Nu” în privința redeschiderii discuțiilor cu Bruxellesul, obținând un avans de aproximativ 5,6% față de opțiunea „Da”. Diferența a fost de puțin sub 13.000 de voturi din cele peste 225.000 exprimate, conform informațiilor citate de Euronews . Deși victoria a fost strânsă, ea reflectă o diviziune clară în societatea islandeză.
Islanda a depus pentru prima dată cererea de aderare la UE în 2009. Foto: government.is
Premierul Kristrún Frostadóttir, care și-a manifestat public susținerea pentru reluarea negocierilor, a reacționat la anunțul rezultatului printr-un apel la unitate națională. Ea a subliniat importanța respectării punctului de vedere al celor care au votat pentru o mai mare apropiere de Uniunea Europeană.
47% din populație a fost interesată de asta [reluarea negocierilor cu UE]. Cred că este important să intrăm în lunile și săptămânile care vin respectând acest punct de vedere.
Kristrún Frostadóttir, premierul Islandei
Prezența la urne a fost notabil de mare, atingând 82,5%, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată la un scrutin național în Islanda. Analiza voturilor a relevat o diferență semnificativă între zonele urbane și cele rurale ale țării.
În capitala Reykjavík, majoritatea alegătorilor a susținut reluarea negocierilor de aderare. Pe de altă parte, în celelalte circumscripții, votul „Nu” a predominat, cu o pondere deosebită în regiunile rurale și de coastă. Aici, preocupările legate de controlul asupra resurselor maritime și de politica pescuitului reprezintă argumente cheie împotriva integrării în Uniunea Europeană.
Ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, a evidențiat participarea ridicată la referendum ca pe una dintre cele mai importante concluzii ale scrutinului.
Pentru mine, ca ministru de externe, a fost incredibil de bine și de plăcut că a existat mult mai multă discuție despre afacerile internaționale în societate decât înainte.
Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, ministrul islandez de Externe
Victoria taberei „Nu” înseamnă că relațiile Islandei cu Uniunea Europeană vor rămâne în cadrul actual, fără perspectiva imediată a aderării depline. Deși discuțiile de aderare nu vor fi reluate, țara continuă să facă parte din Spațiul Economic European și din spațiul Schengen, iar aceste acorduri esențiale vor rămâne în vigoare.
Deși referendumul nu are o putere juridică directă, guvernul s-a angajat să respecte decizia exprimată de populație. Premierul Frostadóttir a anunțat anterior că, în cazul unui vot negativ, problema aderării la UE va fi scoasă de pe agenda politică pentru restul mandatului său, până în 2028. De asemenea, executivul a precizat că o eventuală retragere oficială a cererii de aderare a Islandei la UE va fi o decizie a parlamentului, nu una unilaterală a guvernului.
Islanda a depus inițial cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, ca răspuns la grava criză financiară care a lovit economia țării. Negocierile au fost însă suspendate în 2013, odată cu preluarea puterii de către o coaliție eurosceptică. Actualul guvern, condus de Frostadóttir, a reintrodus subiectul aderării în dezbaterea publică în acest an, argumentând că schimbările geopolitice și instabilitatea internațională justifică o nouă consultare a cetățenilor.
Explorează subiectele:
