Jumătate din cele 429 de comune vizate de așa-zisa reformă administrativă sunt conduse de primari PSD
Planul de reorganizare administrativă împins în față de PSD riscă să provoace un adevărat cutremur chiar în ograda social-democraților. O analiză a datelor oficiale arată că peste 90% dintre cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, vizate direct de desființare prin comasare, sunt controlate în prezent de primari PSD și PNL, partide care au căpușat ani la rând aceste micro-administrații locale.
Inițiativa de reformă administrativă promovată de ministrul social-democrat al Dezvoltării, Alexandru Stoica, lovește direct în aparatul de partid din teritoriu. Conform bazei de date furnizate de Ministerul Dezvoltării și corelate de publicația Cotidianul cu rezultatele scrutinului local din iunie 2024, din totalul de 429 de unități administrativ-teritoriale (UAT) care au sub 1.500 de locuitori, nu mai puțin de 387 sunt conduse de edili de la PSD, PNL sau din alianțele lor locale, ceea ce reprezintă o pondere zdrobitoare de 90,21%, scrie Cotidianul .
Mai exact, PSD deține controlul absolut asupra acestor localități minuscule, având 227 de primari, adică 52,91% din totalul comunelor vizate de comasare. Liberalii ocupă locul al doilea, cu 156 de edili (36,36%). Dacă le adunăm, cele două formațiuni controlează direct 383 de primării (89,28%), la care se adaugă încă patru comune câștigate de candidați comuni care au concurat sub sigla alianței locale PSD-PNL.
Fiefurile baronilor PSD din Oltenia, decimate de propria reformă
Paradoxal, proiectul gândit de social-democratul Alexandru Stoica dă cea mai grea lovitură PSD-ului chiar în celebrele sale bastioane electorale din sudul țării. Județul Olt este exemplul suprem al acestui autogol politic: aici, partidul ar urma să piardă 22 dintre cele 23 de comune aflate sub pragul demografic de 1.500 de locuitori. Practic, 95,65% dintre primăriile vizate din acest județ sunt fiefuri PSD, singura excepție fiind comuna Mihăești, condusă de un liberal.
Lovitura din Olt este cu atât mai dureroasă pentru aparatul de partid cu cât județul reprezintă baza de putere a senatorului Paul Stănescu, fostul număr doi în ierarhia social-democrată. Tot de aici provin și actualul prim-vicepreședinte al PSD, Marius Oprescu (șeful Consiliului Județean), dar și ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
Situația este similară și în restul Olteniei, o regiune ținută captivă de rețelele de primari social-democrați. În Dolj, județ controlat autoritar de cuplul politic Claudiu Manda – Olguța Vasilescu, PSD conduce 17 dintre cele 21 de comune propuse pentru comasare (80,95%), restul de patru aparținând PNL. În Mehedinți, social-democrații pierd tot 17 primării dintr-un total de 22 aflate sub pragul de 1.500 de locuitori (77,27%), în timp ce liberalii pierd doar cinci.
Pierderi masive pentru PNL în Ardeal și vestul țării
Nici PNL nu scapă neatins de acest proces de comasare voluntară, urmând să piardă administrații importante din nordul și vestul țării, în special în județele Alba, Arad și Cluj.
În județul Alba, unde Consiliul Județean este condus de veteranul liberal Ion Dumitrel, un apropiat al lui Ilie Bolojan, PNL deține 70,37% dintre comunele mici vizate. Mai exact, liberalii ar pierde 19 din cele 27 de primării analizate, în timp ce PSD ar pierde șapte, iar UDMR doar una.
În Arad, filială condusă de europarlamentarul Gheorghe Falcă, PNL controlează 14 dintre cele 18 comune sub 1.500 de locuitori (77,78%), restul de patru fiind la PSD. De asemenea, în Cluj — județ condus de președintele CJ Alin Tișe, un contestatar vocal al lui Ilie Bolojan și proaspăt candidat anunțat pentru șefia PNL la viitorul Congres — liberalii ar rămâne fără 15 din cele 26 de comune vizate. Celelalte sunt împărțite între PSD (șase), UDMR (trei), AUR (una) și un primar independent.
Sursa: Hartă generată cu ajutorul AI, bazată pe datele extrase manual de Cotidianul din platforma ROAEP privind rezultatele la alegerile locale din 2024 UDMR își apără cele 28 de primării și acuză deciziile luate „din birou” de PSD
Pentru UDMR, reforma s-ar traduce prin dispariția a 28 de primării, reprezentând 6,53% din totalul național al comunelor sub 1.500 de locuitori. Aproape două treimi dintre acestea (19 comune, adică 67,86%) sunt grupate în inima Transilvaniei, în fiefurile tradiționale ale comunității maghiare:
- Covasna: UDMR deține șapte din nouă comune vizate (Brateș, Chichiș, Comandău, Dalnic, Malnaș, Mereni și Moacșa), restul de două revenind PSD și unui independent.
- Mureș: Formațiunea controlează tot șapte comune din 15 (Bereni, Bichiș, Hodoșa, Măgherani, Neaua, Papiu Ilarian și Vețca), în timp ce PNL are cinci, iar PSD trei.
- Harghita: Cinci din șase primării sunt la UDMR (Dârjiu, Merești, Ocland, Săcel și Ulieș), singura excepție fiind comuna Corbu, condusă de PSD.
Restul primăriilor UDMR aflate sub pragul demografic se găsesc în Cluj (trei), Satu Mare (trei), Bihor (una), Alba (una) și Sălaj (una).
Nemulțumit de planurile trasate de PSD, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a criticat dur intenția de a forța reorganizarea administrativă fără consultarea populației:
„Când vorbim de localități, când vorbim de reformă administrativă, acolo, în primul rând, ar trebui să faci un referendum. Ar trebui să faci niște analize. Ar trebui să ții cont de viața comunităților respective. În perspectiva comunității maghiare, mai este ceva, în carta la care și România e parte, a administrației locale, nu poți să schimbi raportul etnic prin comasări sau prin desființări de comune sau de localități. Nu poți să faci într-un birou, prin asumare, zic eu, dar e o intenție politică. Trebuie să ții cont de geografia țării” - Kelemen Hunor, liderul UDMR.
Calendarul promis de PSD: comasare de bunăvoie sau cu forța
În ciuda opoziției și a faptului că măsura lovește direct în primarii propriului partid, ministrul social-democrat al Dezvoltării, Alexandru Stoica, susține că procesul va merge înainte în două etape. Potrivit datelor prezentate de acesta, toate cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori sunt așteptate să fuzioneze voluntar până la data de 1 martie 2027.
Dacă edilii vor refuza să își desființeze singuri feudele în această primă fază, planul PSD prevede o a doua etapă, în care comasarea va deveni obligatorie și va fi impusă de Guvern prin asumarea răspunderii. Indiferent de metoda prin care va fi aplicată, noua arhitectură administrativă ar urma să producă efecte abia în anul 2028, odată cu organizarea următoarelor alegeri locale.
Explorează subiectele:
