Lavrov amenință Europa cu un conflict nuclear direct și „foarte scurt”
Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse/FOTO:EPA/EFE
Șeful diplomației de la Moscova a transmis un semnal fără echivoc cu privire la modul în care Federația Rusă ar reacționa în cazul unei agresiuni venite dinspre continentul european. Conform oficialului rus, armata sa ar renunța la tacticile de război convențional pentru a face uz direct de arsenalul nuclear.
„Dacă Europa va ataca Rusia, va fi un cu totul alt război și va fi foarte scurt”, a atras atenția Serghei Lavrov, omițând însă să definească acțiunile concrete pe care Kremlinul le-ar cataloga drept un asalt european sau motivele pentru care liderii occidentali ar porni o asemenea confruntare.
Poziția a fost exprimată în cadrul dezbaterii „Noua arhitectură a lumii: dialog deschis cu Serghei Lavrov”, organizată cu participarea tinerilor în contextul maratonului educațional „Znanie. Pervîi”. Segmente ale alocuțiunii au fost ulterior distribuite de agenția publică RIA Novosti și de canalul de știri „Pul №3”, afiliat sferei Kremlinului. În intervenția sa, ministrul a invocat faptul că la Moscova ajung zilnic informații despre presupuse pregătiri ale Europei pentru a ataca Rusia.
Tensiuni la cote alarmante pe flancul nordic al NATO
Declarațiile de forță ale lui Lavrov survin pe fundalul unor frecvente provocări militare semnalate în proximitatea granițelor dintre Rusia și statele din cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Duminică, 14 septembrie, echipajul unei fregate rusești a lansat două rachete de semnalizare spre un elicopter aparținând armatei daneze. La doar două zile distanță, pe 16 septembrie, comandantul corvetei „Soobrazitelnîi” a primit o decorație chiar la Kremlin pentru implicarea sa în misiuni.
Între timp, pe 15 septembrie, un aparat de zbor al forțelor NATO a doborât pentru prima dată un vehicul aerian fără pilot deasupra spațiului aerian al Lituaniei. Investigațiile au confirmat că drona distrusă era un model „Shahed”, tehnologie iraniană utilizată curent de Moscova. Aceste fricțiuni repetate sporesc temerile comunității internaționale privind declanșarea unei ciocniri deschise în arealul Mării Baltice.
Val de amenințări cu distrugerea completă
Limbajul nuclear a fost relansat pe scară largă de conducerea rusă pe parcursul acestei perioade. Pe 11 septembrie, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a vizat direct autoritățile de la Vilnius după ce legislativul lituanian a adoptat o hotărâre ce vizează statutul său non-nuclear și oportunitatea amplasării de infrastructură militară și focoase occidentale.
Fostul președinte rus a apreciat că asemenea măsuri pot precipita un duel atomic între Moscova și NATO, amenințând că Lituania ar risca să „dispară rapid de pe harta lumii”. Nu este prima dată când Medvedev folosește astfel de argumente: în luna februarie, acesta a schițat criteriile conform cărora armata rusă ar putea ordona lovituri nucleare pe teritoriul Ucrainei.
Viziunea Moscovei asupra dialogului de pace și a politicii interne
În dialogul său cu tinerii, Lavrov a atins și tema scrutinului pentru Duma de Stat a Rusiei, susținând că statele din Occident încearcă să submineze campania prin care cetățenii sunt chemați la urne pentru un „viitor luminos” și dezvoltare socio-economică.
Referindu-se la relația cu puterile occidentale, diplomatul a afirmat disponibilitatea de a colabora, dar exclusiv în parametrii considerați avantajoși de Kremlin. În ceea ce privește oprirea ostilităților din Ucraina, ministrul a susținut din nou versiunea Moscovei, afirmând că nu partea rusă a stopat negocierile și că așteaptă propuneri suplimentare, precizând totuși că privește aceste perspective „fără iluzii”.
Explorează subiectele:
