Lecția românească la Strasbourg: cum vrea UE să stopeze ingerințele Rusiei
Cum vrea Europa să-și protejeze democrația Foto: Shutterstock
Dezbaterea din plenul de la Strasbourg, programată pentru marți, 15 septembrie, pune pe masa legislativului comunitar un document de peste o sută de pagini. Elaborat de Comisia specială privind Scutul european pentru democrație, raportul detaliază modul în care spațiul civic, procesele de vot și rețelele tehnologice din blocul comunitar trebuie apărate în fața presiunilor externe tot mai agresive.
Prezidențialele din România, studiu de caz privind manipularea online
Scrutinul pentru alegerea șefului statului român din 2024 este evidențiat punctual în raport ca un semnal de alarmă privind distorsiunile din spațiul digital. Europarlamentarii subliniază amplificarea mecanică a mesajelor cu caracter politic prin intermediul fermelor de boți și al profilurilor fictive.
Documentul consemnează datele furnizate de platforma TikTok ulterior scrutinului din România, conform cărora au fost blocate peste 116.000 de conturi create pentru spam și au fost șterse alte 59.000 de conturi neautentice. În plus, raportul semnalează două mecanisme distincte de ingerință: operarea prin rețele sincronizate menite să impună artificial subiecte de interes și cooptarea discretă a creatorilor de conținut.
Față de această ultimă tactică, eurodeputații solicită norme stricte de transparență privind sponsorizările primite de utilizatorii cu vizibilitate în mediul digital, delimitarea clară a promovării electorale de cea comercială și includerea în reglementări a micro și nano-influencerilor, a căror influență nu este reglementată în prezent precum cea a mass-mediei.
Rusia, principala amenințare la securitatea blocului comunitar
Raportul nominalizează fără echivoc Moscova drept sursa centrală a atacurilor hibride la adresa democrației din UE și solicită sancțiuni sporite împotriva infrastructurii care sprijină aceste campanii. Printre țintele propuse se numără furnizorii de găzduire web, platformele financiare de criptomonede și rețelele de publicitate implicate în atacuri cibernetice sau dezinformare.
Totodată, se propune blocarea accesului la domenii, servicii cloud și găzduire din UE pentru entitățile ruse ostile, precum și introducerea de penalități drastice împotriva politicienilor sau lobbyiștilor din spațiul comunitar care beneficiază de finanțări secrete de la Kremlin.
O atenție sporită este acordată și aplicației Telegram. Oficialii europeni recomandă investigarea acesteia pentru legături potențiale cu serviciile secrete rusești, rolul jucat în fraudarea percepției publice și nerespectarea standardelor UE legate de moderarea conținutului și accesul la fluxurile de date.
De asemenea, giganții tehnologici ar urma să fie obligați să declare public, cel puțin o dată pe an, lista beneficiarilor plăților generate de platforme, astfel încât persoanele sau entitățile vizate de sancțiuni internaționale să nu poată obține venituri din distribuirea de conținut.
Alegerile, asimilate infrastructurii critice
Pentru a preveni vicierea rezultatelor electorale, Parlamentul European cere ca întregul angrenaj al alegerilor să fie clasificat ca infrastructură critică. Documentul propune testarea rezistenței sistemelor înainte de vot prin simulări naționale și transfrontaliere, concepute pentru a verifica răspunsul la atacuri cibernetice și valuri de dezinformare.
Instituțiile de resort din statele membre ar urma să primească suplimentări de buget, resurse umane calificate și echipamente digitale moderne, iar rețeaua europeană de profil ar trebui completată cu un grup de monitorizare permanent.
Raportul avertizează și asupra violenței digitale îndreptate împotriva actorilor politici, punând accent pe utilizarea deepfake-urilor și pe generarea prin inteligență artificială a imaginilor cu tentă sexuală menite să discrediteze candidatele femei.
Un organism european de răspuns până în 2026
Printre cele mai importante modificări instituționale se regăsește înființarea Centrului european pentru reziliență democratică. Această entitate ar urma să fie operațională până la finele anului 2026, beneficiind de cadru juridic, buget independent și personal propriu.
Noul pol de reacție ar avea în subordine un sistem de alertă în timp real pentru atacurile informaționale coordonate și o arhivă comună dedicată monitorizării tentativelor de destabilizare.
Apărarea jurnaliștilor și sprijin extins pentru vecinii UE
Documentul pledează pentru garantarea unei surse stabile de finanțare pe termen lung în sprijinul Radio Free Europe/Radio Liberty și pentru măsuri de susținere a jurnaliștilor independenți din statele vulnerabile în fața dezinformării ruse. În ceea ce privește entitățile de fact-checking, se solicită susținere tehnică dublată de o rigoare absolută în privința neutralității și metodologiei.
Sprijinul UE ar trebui, potrivit textului, să treacă de la acțiuni izolate la parteneriate durabile cu state precum Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia și statele din Balcanii de Vest. Sunt prevăzute birouri regionale de monitorizare, partajarea programelor de alfabetizare media și extinderea proiectului European Digital Media Observatory.
Raportorii menționează că blocul comunitar are la rândul său lecții importante de însușit de la Chișinău și Kiev, două capitale expuse direct la agresiuni hibride complexe.
Educație civică și pregătire pentru situații extreme
Planul vizează nu doar instituțiile și mediul virtual, ci și implicarea directă a populației. Europarlamentarii sugerează dezvoltarea unei aplicații continentale de avertizare în situații de criză, publicarea unui ghid de urgență pentru gospodării și integrarea noțiunilor de reziliență civilă în școli.
Sesiunile de instruire ar urma să fie extinse atât la nivelul cetățenilor, cât și în rândul angajaților din sectoare strategice, precum serviciile medicale, pompierii și aparatul administrativ.
Elaborat sub coordonarea eurodeputatului suedez Tomas Tobé (grupul PPE), textul a primit undă verde în comisia specială în luna iunie, cu 20 de voturi favorabile, nouă împotrivă și două abțineri. Imediat după votul din plen, Tomas Tobé, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și liderul comisiei speciale, franțuzoaica Nathalie Loiseau (Renew Europe), vor prezenta concluziile într-o conferință de presă comună.
Explorează subiectele:
