Legea salarizării unitare se amână: Pîslaru invocă lipsa de consens în sănătate și educație
Noua lege a salarizării unitare nu va ajunge în Parlament în viitorul imediat, din cauza lipsei unui consens cu sindicatele din sectoarele Sănătate și Educație. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că negocierile vor continua, estimând că o formă finală a proiectului ar putea fi gata abia la jumătatea lunii august, pe fondul unor tensiuni sociale persistente și al acuzațiilor de dezinformare.
Proiectul noii legi a salarizării unitare nu va fi supus dezbaterii parlamentare în curând, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. El a subliniat necesitatea continuării discuțiilor cu reprezentanții sindicatelor din Sănătate și Educație, întrucât în aceste domenii cheie nu s-a ajuns încă la un acord privind textul legii.
Pîslaru estimează că negocierile ar putea dura aproximativ două săptămâni, astfel că o variantă finală a actului normativ ar putea fi elaborată spre jumătatea lunii august.
Dragoș Pîslaru. FOTO: gov.ro
Într-o intervenție la Digi24 , Dragoș Pîslaru a explicat că tensiunile sociale actuale și discuțiile în desfășurare fac imposibilă asumarea proiectului în Parlament la acest moment. „Avem două sectoare, sănătate și educație, unde tensiunile sociale, pe de o parte din cauza acestei campanii majore de dezinformare, iar pe de altă parte din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, fac ca în acest moment să nu existe un consens că proiectul ar putea să treacă în Parlament”, a declarat ministrul interimar.
„Ne propunem să mai stăm două săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea îmbunătățiri semnificative și inclusiv o îmbunătățire a dialogului cu sindicatele, să putem ajunge la o formă pe care să o susținem”, a adăugat Pîslaru.
Ministrul Muncii garantează că salariile nu vor scădea
Referitor la criticile conform cărora noua lege ar putea reduce veniturile angajaților din sistemul public, Dragoș Pîslaru a respins categoric aceste acuzații. El a insistat că proiectul include un mecanism de protecție menit să asigure menținerea salariilor actuale.
„Prin mecanismul de protecție a veniturilor în plată, niciun venit în plată al cuiva din sectorul de sănătate sau din sectorul public nu poate să scadă. Există o campanie de dezinformare majoră care încearcă să sugereze că ar exista vulnerabilități. Nu există”, a subliniat ministrul.
Pîslaru a detaliat că, în situația în care grila de salarizare propusă ar rezulta într-un salariu de bază mai mic decât cel primit în prezent, diferența va fi acoperită prin sume compensatorii prevăzute explicit în lege. „Dacă salariul calculat după noua grilă ar duce la o valoare în plată mai mică decât cea pe care o primești astăzi, automat prin lege se oferă salariul pe care îl ai astăzi. Aceste sume compensatorii fac parte din corpul legii”, a explicat oficialul.
Majorări pentru două treimi dintre angajații din sănătate
Conform estimărilor ministrului, aproximativ două treimi dintre angajații din sistemul sanitar ar urma să beneficieze de creșteri salariale prin implementarea noii legi. Aceste majorări vor viza componenta de salariu de bază, iar sporurile vor ajunge până la 50%.
O noutate importantă menționată de Pîslaru este că, pentru prima dată, gărzile și turele vor fi plătite ca procent din salariu, asigurând astfel o continuitate și o remunerare mai clară. Pentru sistemul sanitar, a fost alocat un buget suplimentar de 2,7 miliarde de lei, iar negocierile actuale cu sindicatele se concentrează pe aspecte precum sporurile și diferențele salariale între specialități și diverse unități medicale.
Discuții privind plata gărzilor și turelor
Oficialul a recunoscut că persistă discuții privind modalitatea de remunerare a gărzilor și a turelor efectuate în weekenduri și de sărbătorile legale.
„Avem deschiderea de a face calculele astfel încât să ne asigurăm că și pentru sâmbătă, duminică și sărbători legale zona de continuitate nu are o scădere care să ducă la diminuarea venitului salarial. Vă pot garanta că o persoană care face același număr de gărzi va continua să câștige aceeași sumă. În spațiul public sunt prezentate exemple duse la extrem, care nu reflectă situațiile reale”, a precizat Dragoș Pîslaru.
El a adăugat că, odată clarificate normele privind acordarea sporurilor, majoritatea disputelor din sectorul sanitar ar trebui să dispară.
Schimb de replici cu fostul ministru Alexandru Rogobete
În cadrul aceleiași intervenții, ministrul interimar al Muncii a răspuns și acuzațiilor formulate de fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, cu privire la criteriile de repartizare a posturilor recent deblocate în spitale.
Pîslaru a susținut că distribuția celor peste 6.850 de posturi aprobate de Guvern s-a realizat exclusiv pe baza unor criterii obiective: procentul de personal existent și numărul de paturi ocupate. „Despre subiectul personalului din spitale, alocarea a fost făcută pe baza a două criterii: procentul de personal și numărul de paturi ocupate. Au fost criterii absolut obiective”, a declarat Pîslaru.
Mai mult, ministrul l-a acuzat pe Alexandru Rogobete de „ipocrizie”, afirmând că, în perioada în care a deținut funcția de ministru al Sănătății, nu ar fi solicitat în mod oficial suplimentarea posturilor.
„Domnul Rogobete a fost ministru câteva luni bune. Am căutat să vedem dacă domnia sa a trimis vreun memorandum privind suplimentarea posturilor către Ministerul Finanțelor. Nu există așa ceva. Ca acum să vii și să te bați cu pumnul în piept, spunând cât de grea este situația, după ce ai fost ministru atâtea luni și nu ai cerut formal alocarea de posturi, mi se pare o ipocrizie”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Acuzațiile privind favorizarea județului Bihor, respinse
Dragoș Pîslaru a respins, de asemenea, acuzațiile care sugerau o favorizare a județului Bihor în procesul de repartizare a posturilor.
Conform ministrului, analiza a fost efectuată de Ministerul Sănătății și validată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar criteriile aplicate au fost aceleași pentru toate județele. Această reacție vine în contextul în care fostul ministru Alexandru Rogobete a cerut clarificări privind distribuția posturilor, evidențiind că Bihorul, cu aproximativ 551.000 de locuitori, a primit 131 de posturi, în timp ce alte județe cu o populație mai numeroasă au beneficiat de un număr mai mic de alocări.
Explorează subiectele:
