Lovitură pentru Benjamin Netanyahu: rivalul Gadi Eisenkot, desemnat să formeze noul guvern din Israel
Scena politică din Israel intră într-o nouă etapă decisivă după ce președintele Isaac Herzog a hotărât să îi încredințeze lui Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar și principalul contracandidat al premierului în exercițiu Benjamin Netanyahu, sarcina de a forma o nouă coaliție de guvernare.
Mandatul oficial pentru constituirea noului executiv îi va fi înmânat lui Gadi Eisenkot duminică, în cadrul unei ceremonii la Reședința Prezidențială din Ierusalim, după cum notează Jerusalem Post și Times of Israel . Imediat după anunțul președintelui Herzog, liderul formațiunii Yashar a subliniat că „acum este momentul formării unui guvern de urgență națională”. De asemenea, acesta a transmis pe platforma X un mesaj în care promite implicare totală: „Voi face tot ce îmi stă în putință pentru a fi demni de această responsabilitate”.
De cealaltă parte, Benjamin Netanyahu a lansat un apel pentru constituirea unui guvern de „uniune națională”, justificându-și poziția prin afirmația că formațiunile politice arabe „vor să elimine Israelul”. Reacția partidului Yashar nu s-a lăsat așteptată, formațiunea acuzându-l pe actualul prim-ministru de ipocrizie în privința acestei solicitări. Totodată, reprezentanții Yashar au lansat o invitație către „Likud și aliații săi” de a intra într-o viitoare coaliție aflată sub conducerea lui Eisenkot, însă cu condiția ca aceasta să fie una „fără extremiști”.
Aritmetica parlamentară: cine îi susține pe cei doi rivali
Desemnarea lui Eisenkot vine pe fondul unei susțineri variate în Knesset. El beneficiază de sprijinul opoziției sioniste, compusă din patru formațiuni: propriul său partid de centru, Yashar (Drept), care deține 21 de mandate, partidul liberal B’Yahad condus de Naftali Bennett (12 deputați), formațiunea de centru-stânga Democrații, condusă de Yair Golan (8 deputați), și partidul de dreapta naționalistă Yisrael Beytenu al lui Avigdor Liberman (7 deputați). Pe lângă acest bloc, Eisenkot a primit recomandări și din partea celor două partide care îi reprezintă pe arabii israelieni: Lista Comună (naționalist arab, 11 mandate), condusă de Yousef Jabareen, și Ra’am (islamist moderat, 8 mandate), avându-l ca lider pe Mansour Abbas.
În tabăra opusă, premierul în exercițiu Benjamin Netanyahu a reușit să strângă la scrutinul de săptămâna trecută recomandări ce însumează 46 de mandate, provenite de la patru partide din actuala coaliție guvernamentală. Este vorba despre formațiunea sa de dreapta naționalistă, Likud (27 de deputați), două partide de extremă dreaptă – Otzma Yehudit, condus de Itamar Ben Gvir (7 deputați) și Partidul Sionist Religios al lui Bezalel Smotrich (6 deputați) –, precum și formațiunea ultra-ortodoxă sefardă/orientală Shas, condusă de Aryeh Deri (6 deputați). În schimb, partidul ultra-ortodox așkenaz Yahadut HaTorah (Unitatea Torei), condus de Ya’akov Asher și care numără 7 parlamentari, a decis să nu recomande niciunul dintre cei doi candidați.
De la „doctrina Dahiya” la promisiunea de a uni societatea israeliană
Potrivit publicației britanice de stânga The Guardian , obiectivul lui Gadi Eisenkot este acela de a aduce unitate în rândul israelienilor, după un mandat al lui Netanyahu caracterizat prin diviziuni profunde și o orientare puternică a țării către dreapta eșichierului politic. Noul premier desemnat a promis măsuri drastice împotriva coloniștilor extremiști din Cisiordania care au comis atacuri asupra palestinienilor fără a suporta consecințe legale. El a catalogat aceste incidente recente drept „terorism evreiesc”, acuzând că fenomenul a fost încurajat chiar de executivul condus de Netanyahu.
Intrat relativ recent în viața politică, Eisenkot (care provine dintr-o familie cu nouă copii, el fiind al doilea născut, și care este la rândul său tatăl a cinci copii) și-a dedicat majoritatea vieții Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), relatează CNN . Cariera sa militară s-a întins pe parcursul a patru decenii, începând cu înrolarea în Brigada Golani în anul 1978 și culminând cu funcția de șef al Statului Major al armatei, pe care a deținut-o între 2015 și 2019, chiar în timpul unui mandat al lui Netanyahu.
Pe parcursul războiului din 2006 împotriva grupării militante libaneze Hezbollah, în calitate de comandant al armatei, el a conceput strategia cunoscută sub numele de „doctrina Dahiya”. Numită după o suburbie din Beirut care a suferit distrugeri masive în acel conflict, doctrina prevede ca Israelul să amenințe cu utilizarea unei forțe copleșitoare împotriva infrastructurii civile din teritoriile aflate sub controlul Hezbollah.
Perioada în care a condus Statul Major a fost marcată și de unul dintre cele mai controversate momente din istoria militară recentă a țării. În anul 2016, în Hebron, sergentul Elor Azaria a împușcat mortal un atacator palestinian care era deja rănit. Deși politicienii de dreapta, inclusiv Benjamin Netanyahu, au făcut presiuni în acest caz, Eisenkot a apărat etica și disciplina militară, susținând demararea unei investigații și organizarea unui proces militar.
Pasul către politică l-a făcut în 2022, alături de Benny Gantz, un alt fost șef al Statului Major. În urma atacului coordonat de Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, atât Eisenkot, cât și Gantz au intrat în cabinetul de război de urgență condus de Netanyahu. Cei doi au demisionat însă din guvern în iunie 2024, motivându-și plecarea prin absența unei strategii clare pentru etapa post-război.
Calendarul constituțional și riscul unor noi alegeri
Conform Legii fundamentale, din momentul preluării mandatului, Gadi Eisenkot are la dispoziție un termen de 28 de zile pentru a-și forma cabinetul, perioadă care poate fi prelungită de președintele Herzog cu maximum 14 zile, dacă situația o impune. Până în momentul în care un nou executiv primește votul de încredere din partea Knessetului și își preia oficial atribuțiile, actualul guvern își va continua activitatea cu titlu interimar.
În eventualitatea în care candidatul desemnat nu reușește să coaguleze o majoritate în timpul alocat, el trebuie să îl anunțe pe șeful statului despre eșecul negocierilor sau să se prezinte în fața parlamentului cu un guvern care riscă să nu primească votul de încredere. Într-un astfel de scenariu, președintele Isaac Herzog are la dispoziție trei zile pentru a hotărî dacă oferă mandatul unui alt deputat sau dacă îl notifică pe președintele Knessetului că formarea unui guvern este imposibilă.
Dacă se merge pe varianta unui al doilea candidat, acesta va beneficia tot de 28 de zile pentru negocieri, însă fără dreptul la o prelungire a termenului. Dacă și această a doua încercare se soldează cu un eșec sau dacă Herzog alege să nu mai desemneze pe nimeni, se declanșează o perioadă de 21 de zile. În acest interval, o majoritate de cel puțin 61 de parlamentari poate cere în mod colectiv președintelui să încredințeze mandatul unui anumit membru al Knessetului, precizează Jerusalem Post. Parlamentarul astfel desemnat ar urma să aibă la dispoziție 14 zile pentru a forma executivul. Dacă absolut toate aceste mecanisme eșuează, Knessetul va fi dizolvat automat, iar Israelul se va îndrepta către noi alegeri anticipate.
Explorează subiectele:
