Lucian Pahonțu, șeful SPP, neagă acuzațiile de „poliție politică” și reprimare la Revoluție
Generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a reacționat public luni, 31 august, respingând ferm acuzațiile de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor din decembrie 1989 și iunie 1990, precum și pe cele de „poliție politică”, formulate în urma investigațiilor jurnalistice Recorder și Snoop. Declarația sa vine în contextul unei dezbateri intense și a unor solicitări de demitere venite din partea unor foști lideri de stat, în timp ce șeful statului i-a luat apărarea.
Într-o declarație de presă, generalul Lucian Pahonțu a respins vehement orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a protestelor din 21 și 22 decembrie 1989 din Piața Universității, precum și în violențele împotriva protestatarilor din 13-14 iunie 1990. Acesta a subliniat că „nu am desfășurat niciodată activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de «poliție politică»”.
Șeful SPP a declarat că își face datoria de a răspunde întrebărilor despre trecutul său, având în vedere funcția publică pe care o deține și faptul că evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990 reprezintă „răni deschise ale României”. A insistat că afirmațiile la adresa sa sunt „neadevărate și lipsite de fundament” și a menționat că parcursul său profesional nu a fost niciodată ascuns, iar datele sunt publice de mulți ani.
Versiunea generalului Pahonțu despre Revoluția din Decembrie 1989
Lucian Pahonțu și-a prezentat propria versiune a evenimentelor din 21 și 22 decembrie 1989. La acea vreme, în vârstă de 25 de ani, era locotenent și comanda un pluton de transmisiuni în cadrul unei companii de asigurare de luptă și transport a UM 0305, aparținând Trupelor de Securitate din Ministerul de Interne. El a precizat că aceste trupe erau echivalentul Jandarmeriei Române de astăzi și nu trebuie confundate cu structurile de Securitate cu atribuții informative sau de cercetare penală. Atribuțiile sale erau exclusiv în domeniul transmisiunilor, compania fiind una de sprijin logistic.
În seara de 21 decembrie 1989, compania sa a primit trei ordine succesive de deplasare: în jurul orei 20:00 la Casa Scânteii (actuala Casă Presei Libere), în jurul orei 21:00 pe platoul din fața restaurantului Cina, iar în jurul orei 22:00 a fost dispusă în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (actuala str. Ion Câmpineanu). Acolo a rămas până la ora 02:00 (22 decembrie), când a primit ordinul de a se retrage la camioane, unde a staționat până în dimineața zilei de 22 decembrie.
Pahonțu a explicat că, în timpul staționării pe strada 13 Decembrie, la intersecția cu strada Academiei, plutonul său nu a avut muniție asupra sa, aceasta rămânând în lăzi sigilate în camioane. Dispozitivul lor se afla în spatele unui cordon de Miliție, urmat de militari ai Ministerului Apărării Naționale și blindate, la aproximativ 100-250 de metri de Bulevardul Nicolae Bălcescu. Timp de aproximativ patru ore, el și subordonații săi nu și-au schimbat poziția și nu au avut contact direct cu revoluționarii.
În dimineața de 22 decembrie, în jurul orei 09:00, au revenit în același dispozitiv. Aproximativ o oră mai târziu, la ordin, au permis accesul manifestanților în Piața Republicii (acum Piața Revoluției), moment în care aceștia au fraternizat cu militarii, oferindu-le flori și mâncare. Ulterior, au primit ordin de retragere la unitate. Generalul a menționat că, la sosirea în unitate, „muniția a fost verificată și predată și nu lipsea niciun cartuș”.
„Reiterez, fără echivoc: în niciun moment din timpul evenimentelor din 21 și 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflați în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniție asupra noastră și nu am avut niciun contact cu revoluționarii, cu excepția momentului în care aceștia au fraternizat cu militarii, așa cum am precizat deja. Aceasta este realitatea acelor zile, pe care am consemnat-o și în declarația din martie 1990.”
Susținere din partea unui fost procuror militar
Declarațiile lui Lucian Pahonțu sunt susținute și de generalul Cătălin Ranco Pițu, fost procuror șef al Secției Parchetelor Militare, care a instrumentat dosarul Revoluției. Pițu a afirmat public că:
Generalul Lucian Pahonțu nu a fost cercetat personal niciodată pe parcursul celor 36 de ani, perioadă care s-a scurs din 1989 încoace. Declarația lui scrisă, aflată la dosar, a fost dată pentru că toate cadrele trupelor fostei Securități, USLA, Direcția a V-a etc., au fost audiate declarativ în baza vechiului Cod Penal, adică e vorba de declarație olografă (…) Dar, nu există nicio probă că Pahonțu a participat la represiune (…) Pahonțu, la acea vreme, era un militar cu grad mic (…) Eu, ca anchetator, consider că nu mi-a scăpat nicio probă și că, în ceea ce îl privește pe Pahonțu, nu există niciun indiciu că a participat direct la comiterea unor infracțiuni!
– Generalul Cătălin Ranco Pițu
Pahonțu a adăugat că activitatea sa a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv la numirea în funcția actuală, și consideră că ar fi fost imposibil ca „faptele grave” de care este acuzat acum să fi rămas nedescoperite dacă ar fi existat. De asemenea, a precizat că evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990 fac obiectul unor dosare penale aflate în cercetare de ani de zile și este convins că orice implicare ar fi fost identificată.
În încheierea declarației sale, șeful SPP a subliniat că, de la numirea sa în funcție în decembrie 2005, a lucrat pentru dezvoltarea, modernizarea și profesionalizarea instituției, transformând-o într-o instituție de prestigiu la nivel internațional, integrată în structurile euroatlantice și recunoscută pentru profesionalismul ofițerilor săi.
Acuzațiile din investigațiile Recorder și Snoop
Reacția generalului Pahonțu vine în urma investigațiilor publicate recent de Recorder și Snoop . Potrivit Recorder, Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de regimul comunist pentru a înăbuși protestele din 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. Aceeași investigație sugerează implicarea sa și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de protestatari din Piața Universității au fost agresați și arestați. În Dosarul Revoluției, Pahonțu a declarat că nu a avut niciun contact cu manifestanții.
Pe de altă parte, site-ul de investigații Snoop a dezvăluit cum Serviciul de Protecție și Pază, condus de Pahonțu, ar fi subminat procesul legal, împiedicând o decizie a CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității) cu privire la eventualele sale legături cu Securitatea. Timp de 18 ani, verificarea din oficiu a lui Pahonțu de către CNSAS nu a fost demarată cu prioritate, invocându-se că ar fi necesară o declarație pe proprie răspundere din partea acestuia, prin care să-și asume calitatea de lucrător sau colaborator al Securității.
Conform legii, șefii de servicii și adjuncții lor trebuie să depună această declarație la „șeful instituției din care fac parte” în termen de 30 de zile de la numirea în funcție. În cazul lui Lucian Pahonțu, acest lucru ar fi însemnat ca el să depună declarația la directorul SPP, care era tot el însuși. Deși lipsa declarației a împiedicat verificarea din oficiu, o cercetare a început la cererea unei persoane fizice, însă durează de 18 ani, din cauza dificultății obținerii informațiilor din arhivele altor instituții. Legea nu specifică instituția care ar trebui să aplice sancțiuni pentru nerespectarea acestor prevederi.
Reacții politice: Solicitări de demitere și apărarea lui Nicușor Dan
Dezvăluirile au stârnit reacții puternice în spațiul politic. Atât fostul președinte Traian Băsescu, cât și fostul premier Ludovic Orban au declarat, în interviuri separate, că, în opinia lor, Lucian Pahonțu ar trebui schimbat de la conducerea SPP în urma materialului Recorder.
Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan i-a luat apărarea șefului SPP. Vineri seara, la Chișinău, după dezvăluirile Recorder, Nicușor Dan a afirmat: „Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție și Mineriadă este o pată în istoria România. E regretabil că Parchetele nu au elucidat până acum. Orice persoană care a reprimat, participând la una din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție din statul român. Domnul Pahonțu nu este în această situație.”
Întrebat de Ziarul de Gardă din Chișinău despre acuzațiile Snoop referitoare la lipsa declarației pe proprie răspundere timp de 18 ani, președintele a precizat că CSAT a efectuat o verificare a generalului cu mulți ani în urmă. „SPP nu e un serviciu secret, e un serviciu de pază. Domnul Pahonțu, conform legii, când a fost numit de către CSAT acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la faptul dacă el a făcut sau nu poliție politică”, a mai declarat Nicușor Dan în cadrul unei conferințe de presă comune cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.
Șeful statului a conchis că, din propria sa evaluare, SPP „pare că funcționează, un serviciu profesionist”, impresie confirmată și de reacțiile serviciilor externe. „Eu am văzut un articol de presă cu un titlu care nu e justificat de conținut. Nu știu care e scandalul”, a adăugat Nicușor Dan.
Explorează subiectele:
