„Mă dor mâinile de la frig”/Calvarul bucureștenilor care se spală la oală: de ce nu își pun centrale
Scăderea temperaturilor readuce în prim-plan problema acută a termoficării din București, unde numeroși locatari îngheață în propriile case și sunt nevoiți să încălzească apă pe aragaz pentru igiena zilnică. O mărturie publicată recent pe internet a declanșat o amplă dezbatere despre obstacolele financiare și birocratice care îi împiedică pe locuitorii Capitalei să renunțe la sistemul centralizat în favoarea centralelor de apartament.
Revolta cetățenilor afectați de lipsa agentului termic a pornit de la postarea unui bucureștean pe platforma Reddit, care a descris condițiile dificile în care trăiește de la răcirea vremii. Acesta s-a plâns că temperaturile scăzute din locuință îi provoacă dureri fizice și că a ajuns la metode improvizate pentru a se putea spăla.
Calorifere reci în Capitală Foto: arhivă, adevărul
„În ultima săptămână, de când a venit frigul, am avut caloriferele călduțe doar cam două zile. În rest e frig în apartament și apa de la robinet e sloi, mă dor mâinile de la frig și trebuie să îmi încălzesc apă în oală la aragaz, să mă spăl cu ibricul”, a povestit autorul mesajului.
Foto: captură reddit
Situația din Capitală îi surprinde pe locuitorii din alte regiuni ale țării, unde tranziția către încălzirea individuală s-a făcut cu mulți ani în urmă. În numeroasele comentarii generate de postare, subiectul principal a devenit lipsa de răspândire a centralelor de apartament în București, comparativ cu alte municipii. Un utilizator din Iași s-a arătat nedumerit de dependența bucureștenilor față de rețeaua publică, menționând că în orașul său problema a fost rezolvată demult: „În Iași, unde locuiesc, am centrală montată din 2012, iar în oraș 90% din apartamente au centrală proprie. E ceva foarte comun”.
Costuri de mii de euro și lucrări complexe în blocuri
Răspunsurile bucureștenilor au scos la iveală faptul că instalarea unei centrale proprii implică mult mai mult decât simpla achiziție a aparatului. În multe imobile din Capitală, gazele sunt contorizate la comun (în sistem paușal), iar trecerea la o centrală termică impune proiecte separate de gaze, montarea unor contoare individuale și lucrări de infrastructură care traversează mai multe niveluri ale clădirii. În plus, intervențiile asupra instalațiilor comune necesită acordul vecinilor.
Costurile totale sunt descurajante pentru mulți proprietari. Dacă un participant la discuție a menționat că doar taxa de debranșare s-ar ridica la 12.000 de lei, un altul a calculat că întregul demers birocratic și tehnic poate costa între 3.000 și 4.000 de euro. La acestea se adaugă și obligația de a plăti în continuare o cotă parte către rețeaua centralizată, pentru conductele comune care tranzitează locuința.
„Pentru că e scump. De exemplu, eu am vrut și am descoperit că trebuie adusă altă țeavă de gaz la bloc, ca pe urmă trasă altă țeavă până la apartament. Pe urmă, dacă îmi pun centrală, voi achita la sistemul centralizat pentru că în continuare niște țevi vor trece prin apartament. Scump”, a detaliat un locuitor al Capitalei.
Aceeași problemă legată de infrastructura blocului a fost confirmată de un alt internaut: „Nu există contor, că avem sistem paușal la gaze. Pentru centrală trebuie trasă la bloc altă țeavă. Pe urmă, tras proiectul de contor, adică spart opt etaje în cazul meu. Și la final tot mai trebuie să achit către sistemul central, lunar cât se dă căldură”.
Chiar și cei care au reușit să finalizeze procesul îl descriu ca pe o provocare majoră. Un locatar care a spart gheața în imobilul său a relatat pașii parcurși: „Eu m-am înțepat în coloana principală și am tras țeavă pe exteriorul blocului conform proiectului, pe urmă am vorbit cu cei de la gaz să vină cu contorul și de acolo a început distracția în apartament. Eu am fost primul cu contor separat în bloc”.
Chiriașii, captivi între frig și teama de scumpiri
Un alt factor major care menține dependența de sistemul centralizat este ponderea mare a chiriașilor. Aceștia nu au dreptul legal de a modifica instalațiile apartamentului fără voia proprietarilor, care, de cele mai multe ori, refuză să facă o asemenea investiție. În plus, chiriașii se tem că o astfel de dotare ar duce automat la majorarea chiriei, care este deja ridicată în București.
„Mulți sunt chiriași care și-ar cumpăra și mâine centrală dacă ar fi proprietarul de acord, dar nu e. Așa că stau și fac frigul sau mai cumpără o aerotermă”, a punctat un participant la dezbatere.
Un alt utilizator a întărit această idee, explicând dilema financiară: „Sunt scumpe, plus că mulți stăm în chirie și nu decidem noi dacă punem centrală sau nu. Și așa chiriile sunt scumpe aici, dacă îl mai și pui pe proprietar să-ți monteze centrală s-ar putea să nu-ți mai permiți chiria”.
Soluții de compromis: boilere, aeroterme și facturi mari la curent
În fața acestor obstacole, mulți bucureșteni caută soluții alternative, precum aparatele de aer condiționat sau boilerele electrice, acestea din urmă rezolvând cel puțin problema apei calde menajere. Un proprietar din Sectorul 3 a explicat că a preferat această variantă pentru a evita șantierul presupus de tragerea gazelor: „Când am cumpărat un apartament tot în zonă, am zis că nu are sens deranjul să fac proiect pentru țeava de gaz până la etajul 3, să iau centrală etc. Boiler electric pentru tot apartamentul și aia e”.
Alții mizează pe izolarea termică a clădirilor și pe promisiunile autorităților privind reabilitarea rețelei primare. „Am renovat total apartamentul. Am pus un boiler pentru apă caldă. Blocul e anvelopat. Plus că se lucrează masiv la înlocuire țevi în București. Ce e mai greu a trecut”, s-a arătat optimist un alt locatar.
Pentru încălzirea rapidă a camerelor, aerotermele rămân o variantă la îndemână, deși utilizarea lor generează costuri ridicate la energia electrică. Când un utilizator a sugerat că „o aerotermă la sub 100 de lei și scapi de cea mai dureroasă parte”, un altul a atras atenția imediat asupra consecințelor financiare: „Până vine factura la curent”.
Cu toate acestea, pentru unii bucureșteni, costul suplimentar la electricitate este preferabil problemelor de sănătate cauzate de temperaturile scăzute din casă. „Dacă nu-i dau pe factura la curent, dau pe pastile că răcesc o dată pe săptămână”, a concluzionat un internaut. Toate aceste mărturii ilustrează situațiile particulare trăite de anumiți locuitori și nu reprezintă o evaluare generală a stării termoficării în toate cartierele din București.
Explorează subiectele:
