Milioane la funeraliile lui Ali Khamenei; „Moarte Americii!” scandat sfidător de Ziua SUA
Capitala iraniană găzduiește, începând cu 4 iulie, funeralii naționale de proporții istorice pentru Ali Khamenei, liderul suprem ucis recent împreună cu mai mulți membri ai familiei sale. Incidentul a survenit în contextul conflictului escaladat dintre Iran, Statele Unite și Israel.
Funeralii în Iran FOTO: X
Autoritățile iraniene estimează o participare de peste 10 milioane de oameni, la care se adaugă reprezentanți din mai mult de 100 de state, potrivit aljazeera . Curtea complexului religios Grand Mosalla din Teheran a fost plină încă de la primele ore ale dimineții de zeci de mii de persoane îmbrăcate în negru, multe purtând steaguri roșii, un simbol șiit al dorinței de răzbunare.
Imaginile difuzate de presa de stat iraniană au arătat sicriul fostului lider suprem și pe cele ale membrilor familiei sale, prezentate mulțimii. În numeroase zone ale orașului, s-au auzit scandări puternice precum „Moarte Americii” și „Răzbunare”, în timp ce mii de oameni au așteptat deschiderea stațiilor de metrou pentru a ajunge la ceremonia oficială, ce a avut loc sâmbătă și a fost organizată de Corpul Mohammad Rasulullah.
Simbolismul ceremoniei funerare
Sicriul lui Ali Khamenei a fost așezat pe o platformă decorată cu lalele roșii, iar din tavan atârnau fluturi din hârtie, elemente cu o profundă semnificație simbolică în cadrul ritualului funerar. Televiziunea de stat a prezentat ulterior imagini cu sicriul acoperit de un steag roșu, pe care era inscripționat mesajul „Ya Hussein”. Această expresie religioasă șiită este fundamentală, comemorând martiriul lui Hussein, nepotul profetului Mahomed, ucis în secolul al VII-lea.
În tradiția șiită, steagul roșu nu simbolizează doar sângele vărsat al unei persoane ucise pe nedrept, ci și un apel la răzbunare, transformând afișarea sa într-un mesaj politic și religios de o forță considerabilă.
Moartea lui Ali Khamenei și moștenirea sa
Ali Khamenei a decedat pe 28 februarie, în urma unui atac aerian israeliano-american care a vizat un complex din centrul Teheranului. Înmormântarea sa va avea loc pe 9 iulie la Mashhad, în nord-estul țării. Funeraliile se vor extinde pe parcursul a șase zile, traversând cele mai importante centre religioase ale lumii șiite.
Moartea sa marchează sfârșitul unei ere de peste patru decenii, timp în care Khamenei a dominat aproape toate instituțiile statului iranian. Devenit lider suprem în 1989, după războiul Iran-Irak, el a transformat instituția pe care o conducea în centrul real al puterii Republicii Islamice, controlând armata, justiția, radiodifuziunea de stat și principalele numiri strategice. Sub conducerea sa, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a devenit un actor extrem de influent în domeniile securității, politicii și economiei. Iranul și-a dezvoltat masiv programul de rachete balistice și a continuat programul nuclear, prezentat oficial ca având scopuri civile. Drept răspuns, Statele Unite și statele europene au impus sancțiuni economice severe. Strategia regională a lui Khamenei s-a bazat pe sprijinirea guvernelor și grupurilor armate aliate, extinzând influența Iranului în Orientul Mijlociu, dar și amplificând tensiunile cu statele arabe din Golf și cu Washingtonul.
Noul lider și preocupările de securitate
În centrul atenției se află acum noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, fiul fostului conducător iranian. Analiștii sugerează că este puțin probabil ca acesta să participe la ceremoniile publice din motive de securitate. Mohammad Eslami, cercetător la Universitatea din Teheran, a exprimat îngrijorări serioase.
„Există îngrijorări serioase privind posibile acțiuni israeliene împotriva Iranului și împotriva noului lider suprem.”Mohammad Eslami
Acesta a adăugat că autoritățile iraniene se tem de noi operațiuni militare care ar putea viza conducerea politică și militară a țării. Conform presei iraniene, Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit în atacurile care au dus la moartea tatălui său și a altor membri ai familiei, printre care ginerele fostului lider suprem, fiica sa cea mare, o nepoată de 14 luni și soția lui Mojtaba Khamenei.
Reacția americană și prezența internațională
Președintele american Donald Trump a declarat că Iranul dorește un acord cu Statele Unite în urma recentului conflict militar. „Au nevoie disperată de o înțelegere. Vor să se înțeleagă cu noi”, a afirmat Trump la Mount Rushmore, cu ocazia lansării manifestărilor dedicate aniversării a 250 de ani de la independența Statelor Unite. Trump a susținut, de asemenea, că Washingtonul a acordat Teheranului o perioadă de răgaz pentru organizarea funeraliilor. „Le-am dat o săptămână liberă pentru funeralii pentru că suntem oameni buni”, a declarat președintele american.
La Teheran au sosit reprezentanți la nivel înalt din Irak, Pakistan, Afganistan, Armenia și Turcia, precum și delegații din Arabia Saudită, Qatar, Oman, Yemen și Egipt. Printre participanți se numără și oficiali din Rusia, China, Belarus, Georgia, Serbia, Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Kârgâzstan, India, Bangladesh, Malaezia, Myanmar, Burkina Faso, Republica Congo, Namibia și Nicaragua. De asemenea, sunt reprezentate Organizația de Cooperare de la Shanghai, Organizația Cooperării Islamice și grupul D-8. La ceremonii participă și lideri ai unor grupări politice și armate din Orientul Mijlociu, inclusiv reprezentanți ai Hezbollah și ai Jihadului Islamic Palestinian.
Tensiunile regionale persistă
În ciuda solemnității funeraliilor de la Teheran, conflictul din regiune continuă să genereze noi tensiuni. Israelul a efectuat noi atacuri în sudul Libanului, vizând infrastructura și combatanți Hezbollah. Ministerul Sănătății din Liban a anunțat că, începând cu 2 martie, 4.301 persoane au fost ucise și alte 12.199 au fost rănite în atacurile israeliene. În Cisiordania ocupată, au fost raportate noi incidente între coloniști israelieni și palestinieni, în zone precum Tubas, Hebron, Betleem și Ramallah. Biroul ONU pentru Drepturile Omului din teritoriile palestiniene ocupate a condamnat uciderea unui palestinian suspectat de colaborare cu forțele israeliene din Gaza.
În același timp, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz începe să-și revină după perioada de tensiuni militare. Compania de monitorizare Kpler a raportat 38 de traversări ale strâmtorii într-o singură zi, însă avertizează că situația rămâne fragilă și dependentă de evoluțiile politice și militare din regiune.
Explorează subiectele:
