Ministerul Agriculturii evaluează consecinţele unei eventuale sistări de producţie de îngăşăminte la Azomureş
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale evaluează consecinţele directe asupra producţiei din anul 2022 ale unei eventuale întreruperi a producţiei de îngrăşăminte de către Azomureş, potrivit unui comunicat al instituţiei.
"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale evaluează consecinţele directe asupra producţiei din anul 2022 ale unei eventuale întreruperi a producţiei de îngrăşăminte de către principalul producător de fertilizanţi pentru agricultură din România", se arată în comunicatul citat.
La solicitarea ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, o echipă de specialişti lucrează la identificarea unor soluţii viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producţiei agricole şi a limita efectele în evoluţia preţurilor produselor agricole primare din recolta anului viitor.
"Evaluăm impactul economic şi social generat de sistarea temporară a producţiei de fertilizanţi. Suntem preocupaţi de menţinerea producţiei agricole la un nivel care să asigure necesarul de consum la preţuri care să nu afecteze populaţia. Voi propune spre analiză Guvernului măsuri concrete pentru susţinerea fermierilor şi menţinerea stabilităţii producţiei de produse agricole primare şi produse agroalimentare procesate", a declarat Adrian Chesnoiu.
Anual, în România se cultivă circa 9,2 milioane ha teren arabil, din care o pondere importantă o au culturile de bază care contribuie la siguranţa alimentară a populaţiei, potrivit comunicatului. Pentru realizarea unor producţii constante este importantă îndeplinirea tuturor verigilor tehnologice, utilizarea îngrăşămintelor având rolul de a asigura stabilitatea producţiei şi un garant al viitoarelor recolte.
În comunicat se menţionează că abandonarea fertilizării de bază cu azot sau reducerea cantităţilor de îngrăşământ utilizate pentru culturile agricole creşte riscul reducerii producţiei de anului viitor cu până la 30%. Azomureş este producătorul de îngrăşăminte pe bază de azot care asigură 50% din fertilizanţii necesari agriculturii româneşti. AGERPRES
