Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar aproape s-a înjumătățit în comparație cu 2025, atingând 2,34% din PIB
Ministerul Finanțelor a anunțat o îmbunătățire notabilă a situației bugetare, deficitul României reducându-se drastic în primele șapte luni ale anului. Această scădere a adus ponderea deficitului în PIB la 2,34%, comparativ cu 3,99% înregistrat în perioada similară din 2025, marcând o diminuare cu aproape 28 de miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor a publicat datele execuției bugetare pentru primele șapte luni ale anului, indicând o reducere semnificativă a deficitului. Acesta a coborât la 48,08 miliarde de lei, aproape înjumătățit față de valoarea de 76,44 miliarde de lei înregistrată în perioada similară din 2025. Ca urmare, ponderea deficitului în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de la 3,99% la 2,34%.
Această ajustare fiscală se datorează unei structuri echilibrate: veniturile totale au crescut cu 11,2%, atingând 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu un ritm mult mai lent, de doar 2,9%, până la 460,39 miliarde de lei. Diferența dintre aceste ritmuri de creștere explică diminuarea deficitului, Guvernul reușind să colecteze considerabil mai mult fără a comprima investițiile, care au consemnat o creștere de aproape 24%.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a comentat rezultatele, subliniind caracterul echilibrat al gestiunii: „Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie”. Oficialul a menționat, de asemenea, rambursările de TVA către companii, în valoare de peste 20,4 miliarde de lei, și creșterea de peste 60% a plăților din fonduri europene și PNRR, ca factori ce contribuie la aceste rezultate.
De unde vin banii în plus
Veniturile fiscale au înregistrat un avans de 15,4%, ajungând la 214,32 miliarde de lei, ceea ce a dus la o creștere a ponderii lor în PIB de la 9,69% la 10,42%. Cea mai importantă contribuție provine din încasările nete de TVA, care au atins 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5%. Această creștere este influențată de noile cote introduse prin Legea 141/2025 și de majorarea cu 21,7% a încasărilor brute, chiar și în contextul unor restituiri în continuă creștere către mediul privat, care au depășit 20,48 miliarde de lei.
Contribuțiile de asigurări sociale, cea mai mare linie de venituri din execuția bugetară, au totalizat 129,14 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 6,7%, susținută de extinderea bazei de impozitare. Impozitul pe salarii și venit a crescut cu 8,6%, la 38,34 miliarde de lei, parțial impulsionat de dividendele distribuite masiv în decembrie 2025, înainte de intrarea în vigoare a modificărilor fiscale. Impozitul pe profit a consemnat, de asemenea, o creștere de 8,3%, ajungând la 28,35 miliarde de lei. Un aport semnificativ la venituri, deși non-fiscal, a venit din fondurile europene rambursate, în sumă de 37,28 miliarde de lei, marcând un avans de 30,3%.
Unde s-a văzut disciplina pe cheltuieli
Pe partea de cheltuieli, disciplina a fost vizibilă în special la capitolul cheltuielilor de personal. Acestea au atins 95,67 miliarde de lei, cu 4,1% mai puțin decât în 2025, reprezentând o reducere de 4,06 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice a scăzut de la 22,3% la 20,8%, o performanță notabilă având în vedere rigiditatea acestei componente bugetare pe termen scurt.
Cheltuielile cu asistența socială, cea mai amplă categorie de cheltuieli bugetare, au înregistrat o ușoară scădere de 0,6%, ajungând la 146,59 miliarde de lei. În contrast, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, atingând 59,6 miliarde de lei, o majorare determinată în special de necesitățile sistemului de sănătate.
Un aspect contrabalansant al economiilor realizate îl reprezintă costul în creștere al datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, și reprezintă acum 2% din PIB. Acest ritm de creștere, mai accelerat decât cel al veniturilor fiscale, sugerează că economiile la salarii sunt parțial erodate de costul mai mare al finanțării deficitelor acumulate în anii anteriori.
Investițiile, motorul care nu s-a oprit
Spre deosebire de alte episoade de consolidare fiscală din istoria recentă a României, actuala reducere a deficitului nu s-a bazat pe tăierea investițiilor. Dimpotrivă, cheltuielile de capital au crescut cu 14,83 miliarde de lei față de anul trecut. Din acest volum suplimentar, 71% provine din proiecte finanțate prin fonduri europene și PNRR, ale căror plăți au avansat cu 60%, depășind 20 de miliarde de lei. Această creștere a compensat reducerea plăților excepționale din fondurile strict naționale, înregistrată la începutul anului 2025.
Un avertisment din interiorul propriului narativ
În ciuda rezultatelor pozitive, ministrul Finanțelor a emis o avertizare cu privire la interpretarea execuțiilor bugetare viitoare. Începând cu luna august, efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025 se vor anualiza, modificând baza de comparație. Nazare a explicat că „Diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc”, indicând că următoarea etapă vizează „consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale”. Aceste eforturi se vor concentra pe disciplina salarială, o absorbție mai rapidă a fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.
Această clarificare sugerează că cifrele din primele șapte luni reflectă o ajustare reală, dar parțial susținută de factori care s-ar putea atenua în a doua jumătate a anului: o bază de comparație favorabilă și încasări de TVA stimulate de majorări de cote care nu se vor repeta. Testul veritabil al consolidării fiscale va fi menținerea reducerii ponderii cheltuielilor de personal și a disciplinei pe cheltuielile curente, mai ales în condițiile în care costul datoriei publice continuă să crească într-un ritm mai alert decât economia.
Explorează subiectele:
